Arhiva tag-ul: otilia cazimir

Cea mai iubită poetă a copiilor: Otilia Cazimir

Una din personalităţile literaturii române născută pe meleaguri romaşcane este Otilia Cazimir, poate cea mai iubită poetă a copiilor. Şi acum 50 de ani, dar şi în zilele noastre, versurile ei sunt încă rostite de copii la serbările şcolare, temele predilecte ale poeziilor semnate de ea fiind valabile oricând – anotimpurile de trecere, vieţuitoarele mici, …

Continue reading »

Otilia Cazimir

Otilia Cazimir (pseudonimul Alexandrei Gavrilescu; 12. 02. 1894, Cotu Vameş -8. 06. 1967, Iaşi) s-a născut în familia învăţătorilor Ecaterina (n. Petrovici) şi Gheorghe Gavrilescu. Alte pseudonime: Dona Sol, Magda, Ofelia, Alexandra Casian, după numele bunicului, preotul Casian. Pseudonimul Otilia Cazimir i-a fost ales de Garabet Ibrăileanu şi Mihail Sadoveanu, cu ocazia debutului cu versuri la Viaţa Românească. (1912). Din …

Continue reading »

Şcoala ,,Otilia Cazimir” din Cotu Vameş sărbătoreşte naşterea poetei

La manifestările de marți, 12 februarie 2013, vor participa reprezentanți ai ISJ Neamț, ai Casei Pogor din Iași, autorități locale din comuna Horia, profesori și elevi.  Poeta Otilia Cazimir (12 februarie 1894 – 8 iunie 1964) va fi sărbătorită, la 119 ani de la naștere, marți, 12 februarie, în satul natal Cotu Vameș, din comuna …

Continue reading »

Romanul văzut de călători străini şi români, reporteri şi memorialişti (II)

 7.  Poeta şi prozatoarea Otilia Cazimir (1894, Cotu-Vameşului, Roman – d. Iaşi 1967), strănepoată după tată a lui Ion lonescu de la Brad şi a lui Neculai Ionescu, îi evocă pe aceştia la sfârşitul vieţii lor. Din spusele rudelor, aflase că cele 30 de pisici ale lui Ion lonescu de la Brad ur­lau şi se tânguiau …

Continue reading »

Otilia Cazimir – Vis Alb

Aş vrea cu tine să mă duc departe, La Polul Nord, sub cerul de opal, Când gheaţa mării clare se desparte În blocuri plutitoare de cristal. Desfaşurând culorile-i spectrale, S-ar înălţa deasupra noastră ca un fald Dantela aurorii boreale,

Continue reading »

Otilia Cazimir – in memoriam

                 Cu dragostea în braţe „Cu dragostea în braţe, mănunchi curat de flori, Rîzînd, în pragul vremii mi-au însemnat hotarul, Şi-am aşteptat pe cel mai sărac din trecători Să-i risipesc în cale şi rîsul meu, şi darul.

Continue reading »