Arhiva tag-ul: Valeriu Marius Ciungan

Valeriu Marius Ciungan: Vremea luminilor (poeme)

GENEZĂ azi nu am scris, uitasem să mai scriu, o foaie albă, început de carte, slove-nţelepte, cine mă-nvaţă când apari din întunerec ce e lumina şi cine noaptea de lumină o desparte azi nu am scris, în versuri lungi, cum ape-ntinse sunt albastră zarea şi-un răsărit în flăcări, fundal prin care treci adeseori tăcut adeseori …

Continue reading »

Valeriu Marius Ciungan – versuri

GENEZÃ azi nu am scris,uitasem sã mai scriu,o foaie albã,început de carte, slove-nţelepte,cine mã-nvaţã când apari din întunerec ce e lumina şi cine noaptea de luminã o desparte azi nu am scris,în versuri lungi, cum ape-ntinse sunt albastrã zarea şi-un rãsãrit în flãcãri,fundal prin care treci adeseori tãcut adeseori separã cerul, marea azi nu am …

Continue reading »

Valeriu Marius Ciungan – versuri

Sisif pe casa scărilor urcam pe casa scărilor, şi parcă nu se mai sfârşea, vopseaua insalubră, de ulei, striată pe betonul mizerabil, rece, spoiala varului, anume nedesăvârşită, o cenuşie umbră nedesăvârşită însoţea urcam pe casa scărilor, cu becuri sterpe, imbecile, muribunde, halucinând din două în două etaje, tăcutul martor era balustrada plastic infinită (scurtcircuite izbucneau …

Continue reading »

Valeriu Marius Ciungan – versuri