Arhiva tag-ul: viata

Ioan Miclău – versuri

Văzute  şi  nevăzute! Cu vazutele  mergi  bine, Nevazutele te strang, Infiltrati si dame fine, Vrajitori si panglicari, Nevazuti  la vreo  lucrare,

Continue reading »

Ioan Miclău – Povestea mâinilor

“Oh, ce buna e odihna, Pe la umbrile de cetini, Ori la plaji muiate-n aur, Viata ta pe val s-o legeni! Astfel, mainile odata, Surori dragi, unioniste,

Continue reading »

Dor de Eminescu, de Adrian Păunescu

Intr-o lume relativa Ce-a facut si-a desfacut Eminescu-i remuscarea Dorului de absolut Daca unu si cu unu Nu mai vor sa faca doi Eminescu este chipul Infinitului din noi

Continue reading »

Transformările oraşului citite pe chipurile oamenilor

Intr-o fereastra deschisa catre oras şi oameni, necunoscuţii cotidianului sunt percepuţi de cele mai multe ori ca fiind simpli trecatori, straini. Privim omul ca purtator de poveşti, omul creator de urme, spontan şi expresiv în gest, omul ca prezenţa singulara, omul în comunitate, omul locurilor pierdute, cu grijile şi zambetul de zi cu zi, omul …

Continue reading »

Constantin Enianu – Eluţiuni reflexive

Eluţia 1 Pitagora Iubesc corpul iar sufletul urcă Prin el de la Unul spre Mulţi. De aceea împletirea lor descurcă Binele sub legi de culţi. Aedul Din Unul Mulţi se nasc, Apoi vin la-ntâiul şi-l pasc…

Continue reading »

Maica Benedicta (Zoe Dumitrescu-Buşulenga) – Eminescu între credinţă şi cunoaştere

S-au încercat până acum câteva răspunsuri la problema credinţei marelui artist-gânditor, fiecare emiţător dând un caracter aproape apodictic punctului său de vedere. Unii l-au socotit ateu ireductibil, alţii un credincios fervent, fiecare întemeindu-se pe unul sau mai multe texte. Calitatea probantă a textelor invocate este însă minimă prin desprinderea de contextul atât de vast şi …

Continue reading »

Mariana Gurza- “Noi suntem ca şi cărţile…”

“Noi suntem ca şi cărţile întotdeauna cele de valoare sunt îngrijite, protejate şi puse deoparte!”(Hedir) Dedicaţia primită în dar, pe un volum de poeme elegant şi delicat, aparţinând prietenei mele , “Şoptind Suspine Mute”, apărut la Editura David Press Print, 2012, m-a prins în mrejele poetei, în şoaptele adâncite în

Continue reading »

Tudor Ghideanu – Gînduri nepieptănate la „Apocalipsa de fiecare zi” de Daniel Corbu

Atins de aripa celestă a geniului-Cuvînt, Daniel Corbu face parte dintr-o stirpe anume. Cum nu se întîmplă prea adesea minunea, el este rezultatul unei aporetici a metaforei metafizice, dînd un sens original Poeziei, într-o „apocalipsă de fiecare zi”, intr-o „odissee a singurătăţii” în care „mucezeşte Absenţa”, pentru că, nici mai mult nici mai puţin, „Poezia …

Continue reading »