«

»

George Anca – versuri

Rug aprins
 rug aprins
 
      rug aprins mireasă urzitoare
     de nesfârşită rugăciune psaltirion
     al inimii sub arcuş de gând
     numele de Maria ca taină de la
     Dumnezeu ţi s-a dat floarea darurilor
     ceea ce ai născut lumina cea nespusă
brazdă care ai dospit înmulţirea milelor
corabia celor ce vor să se mântuiască
izvor de tămăduiri minune străină
treci pe cei morţi la viaţă veşnică
ai născut mântuirea sufletelor noastre
ai prefăcut întristarea Evei în bucurie
ne izbăveşti de războiul cel dintre noi
începătoarea mântuirii noastre mila păcii
în tine s-a născut haina de carne a Cuvântului
râu de vindecare de-a pururea curgător
prin harul tău luminezi nimicnicia noastră
de la sfântul tău chip minuni se lucrează
 Crăciun fericit
An înnoit
Luceafăr răsărit
kindled bramble
lights nothingness
bride warps
endless prayer
giving birth
to our Savior
Merry Christmas
Happy  2012
Hyperion
 
din popor
 
din popor îmbătrânirăm
terţine de sine stătătoare
repeţi Ionescu n-ai răbdare
are barbă Hegel fără barbă
scuturaţi arhangheli hram
tu compune-mă cratimă
elimină radicalii liberi o
hidratare atât de puternică
fortifică şi pielea sensibilă
fascinaţie smellless rose
miroşi popor chimic
nimic de ore printre gnoze
canonadă am pus mâna pe
ei şi nu mă cunoşteau
pinacotecă scuturată în clarobscur
 
 
creatură dezagregându-se
 
creatură dezagregându-se
ronturi usturoiate antic
ne nararăm fabulă Paris
mironosiţelor la fugă fir’om
hai la flori ieftine şi la biserică
sfat sinus arab Basarabia
năimindu-ne ce-nseamnă neam
curând neprevederii tămâioare
pus  pe scris mare să vă prind
cenuşa sfintelor pieirea soarelui
apă în zbor de ciori baroc sub cetini
cozi Cozia sânge o mie de ani
 
 
băieţii acasă
 
băieţii acasă pe tren numai fete
poporul sub despotism Elena
putea să fie regina României
se pierde ce mai poate fi salvat
făptura ei firavă printre poeţi
cel care vine din cer este mai presus
unde toţi drepţii se odihnesc
una poesia de la determinacion
înţelepciunea lor de intelectuali
 
 
Smara în portbagaj
 
Smara în portbagaj spre Ploieşti
nu înţeleg ce spui răstiţi-vă p’alt
dialect scrisul apropie sosirea 
cine cui statui veveriţo mângâi
în Veveriţeşti ronţăi stejăria
nu din voce m-ai fi executat
rari scriitori claustrofobă
asistată în metrou lângă
conductor mantra sinuciderii
 
 
 
mantre vedice
 
mantre vedice de Sân’ Nicolae
doar oameni sărmani de Fiodor
printre clasicii lui Brejnev
de-l văzuşi la Ungureni pe Ceau
bine faci Puşi să-ţi scoţi dosară
trenuri mă compun învioară
Galois Ciorănescu Labiş Gasparic
ce au lăsat mai bun pe pământ
tatăl la domnul mama trăieşte
 
 
ucis aici
 
ucis aici în oraşul acesta
că de unde are addidaşii
s-a trezit premiat fără voia lui
idilă pe baricade rafală ferită
a nu fi fost împuşcat în
revoluţie destin amnistie
de ce a trebuit să se întâmple
aşa copil binecuvântător
îmbrăţişează-mi măduva oaselor
 
 
nemurirea din
 
nemurirea din poezia muritoare
a fraţilor dostoievschieni până
aici Lupaşcu minus egreta albă
lucruri frumoase în negru Ronald
chemând pe Zalomit pe Calderon
mântuit de luatul de pe stradă
am da de iarnă cu frunţile frunze
subiectele ni se există în limbă
au inemi aumi cavalerii despământate
 
 
tren plin
 
tren plin păi omor dacă două vagoane
că România că Europa un leu perechea
de ce iei funcţie două dame doi popi
să fim snobi America Australia vii şi tu
la Găeşti l-om vedea pe Cici fiul lui
Stan Stan la smeură cu noi picata
porumbei pe bordurile şinelor a luat
nouă tu nu eşti atent la joc şi eu dădui
cartea jos stai stau am zis că te iert
de câte ori ai greşit niciodată tura ailaltă
mai văzut că mă uitam într-o parte o
să povestesc copiilor pe unde am fost
cum mă ce-ai pus tablă ai spus ai luat doi
de unde ia-le şi pe-astea vrei să te juri
nu mai jucaţi mă atâta ceartă pentru un leu
bine că ne-am înţeles tu asculţi la mine
când înnumăr cartea nu să ridic tonul s-audă
lumea ai văzut tu că am comentat ceva
e frig mamaie toţi copiii au ciorapi ia mă
şi p-ăştia cartea ta am zis tablă damă peste
damă jos dacă nu eşti speriat să nu fie mort
mai mult stat decât mers aşteptare i-am spus
lui Marin acceptă ca să dai suntem dracu’
la triaj cred c-o luăm pe jos mai jucăm nu
nu făcurăm pas al meu era mort de-aia nu-i
merge mintea dacă aveam spatie eram bun
ia uite nenicu’ meu o carte ţi-am dat popi dă-i
două vagoane şapte naşi dă-i bă drumu’
că mi-e foame abia plecăm din Chitila
dai când ştii că ai un punct am dat tablă
ce bă s-a furat iar cablu păi miliţia unde e
le dai temă de gândire gândeşte profund
trasul de timp e treaba mea vivacitate
popă da’ bine ştia că-i popă uită-te bă la
carte când faci cartea c-ai văzut cum
taie cartea ce-a luat dă i-a văzut cartea
şase cu popi de ce ţi-e frică dă carte
peisajul baltă verzuie înfrigurării
fără joc n-aveţi ce vă spune ba tocmai
 
 
la Goma
 
la Goma under world pardesiu neparadis
în fine schelele acoperite de afişe
înfrigurare bătrâneţea după tremur
nuc andin poeţi atolilor stindarde războite
cu umbre foame de rechini ubicui
ne frământă albire canzonei neadaos
chiar trec şi nu o punte haosul fractal
ne de pe pământ compania fum barbă fes
mai şi salutăm antropologia consolării
 
 
vom pomeni
 
vom pomeni vedele creştineşte puja
de-o asemănare Bhagavan emfazei
shakti prin semne cărţilor kavya
racing baghi clasa radiocomandată
ridicătorii în poligon pe muzică pop
alergi calci panglica americană
frumuseţea muţeniei într-o ciuleandră
poezia tatălui că a mea aş vrea ar vrea
şi gura ta fanatică de esperantistă
 tot ce e mai rău nu ce e adevărat
să îndrepte toţi strâmbii nebun sau
nu se poate citi cu voce tare
 
 
zdruncin
 
zdruncin cantantei podgorii podagra
nu lăsaţi copiii să urce în locomotivă
hai grupă demixtată în cazangerie
război d’inel galactic insomniei
infinitate diminutivată cuvânt clan
dinainte dhvani inseminare neam
ahei pe argo la lectura lupei capitol
degradare vocală aproape scrierii
creştin pe o planetă rătăcitoare country
 
 
 
spovedanie
 
spovedanie întemeierii de credinţă
triumfe-ne garanţa mâine-pomâine
prin ce-am mai trece vraja neaminte
tot mergând om ajunge a nu muri
plecăm o mână s-o întoarce oaste
ce mai ascundem transcendenţei
 
 
îmi regizez
 
îmi regizez cu brânci protagoniştii
ăştia merg cu maşinile astea ori se plimbă
cum ajung în Colentina plecasem în Ferentari
începi cu scenometria renunţă renunta
premierele rugăciunea rogozul
barba lui Hegel isihia heis nipon
plină de vină în măcelul de lumină
realitatea ar fi putut fi  şi aşa un soare
de nimic cu excepţia piesei totul unitar
rugăciune pe frontispiciu profan
a nu ne mai contorsiona doina
înteţite clopote dinspre iluminare
ah Puşi ce recitaşi barba
Vali şi Gabi retrăind opereta
pe lângă Rigoletto post Hegel
haideţi creştinilor din Nagasachi
şiragului neconvertirii fascino
cine şi premiul asasinatului
 
 
sunete peste litere
 
sunete peste litere mantre pe cabale
armonia cât cu manuscrisele avatar
apoi limba ălor strămoşi manuscrisului
numai sanscrita dacică lipsind
de chiar nescrisă mai mister
de-a fi şi existat cu martori
cântăreaţa tăcea nu şi blonda
soarele ăsta defileze-ne marasmul
de-o bătrâneţe încovoiată rid arid
oralitate pe scriitură mantra pe
scriptură dogme cu mit dinamit
după meci metafora maya Brahma
visele toamnei trecură în visele iernii
mărturisindu-ne viezurilor cosiţi
aum vum pe viaţă rugăciune
 
 
mirişte globulară
 
mirişte globulară sefirot zefir
timpuri vechi pe vila de margine
accent schimbat a noastră vâlcea
aura pungă superstiţie habotnică
înţepenit în viezure de tencuială hram
vinde domnule pâmântul ăla din Copăcel
 
 
 
 
 
graiule al
 
graiule al dumnezeieştilor cuvinte
ruşinând pe Arie înşelătorul la sobor
timpan care dai sunet de divină glăsuire
ai sfărâmat capul cel diavolesc
ai stricat trâmbiţa eresurilor sabie
ascuţită care tai nedumnezeirea
 
 
biblie stejarul
 
biblie stejarul ortodoxiei
ajuns biserică dar un om
copac netăiat de Yama
pe taică-meu îl ascultam
slavă ţie ne-ai arătat lumina
între oameni bună voire
 
 
nepoate până
 
nepoate până te-ai porni şi eu
pe ce obscuritate a mă plimba
ce viaţă la icoană în Slatina
aici dormiră pictorii naivi până
la scenele răstignirii cu Marii
în locul lui Mihai Bunavestire
 
 
Nătărău o
 
Nătărău o pocnise cu biciul pe soru-mea
Miţa s-a judecat cu copiii soră-sii
Leana pe casa lui Tică şi nişte pământ
blestem de neam vătămare de diavol
în afara bisericii şi pe popa nici până
la Bucureşti nu mai scapă dacă divorţează
 
 
o să mai studiaţi
 
o să mai studiaţi voi spinarea de sare
scade cornul nu mai creşte  tu cu Petrică
şi Rică ziceai că sunteţi ielele de pe cer
de mine depinde să mai iau o bătaie de la voi
se împământenesc toate nemântuirile 
oricum peste pizda mă-tii n-ai arat ca prostu’
eu sunt impozabil măi omule tu oi fi nebun
se fardează şi fumează le doare în păsărică
Arina şi Glicera prin sat spre Severin
 
 
nu mă mai grăbesc
 
nu mă mai grăbesc de tine mucenicule
fire mai presus de fire în chipul soarelui
te-ai arătat întru nevoinţă bărbăteşte
dracul are încă de lucru aici pe pământ
aşa că înmulţiţi belaginele pe Kogaion-
Cozia m-am născut în mijlocul postului
 
accent schimbat dreapta Sfântului Nicolae
la Sfântul Gheorghe Nou spargerea
călugărilor maicilor pe tabelul Drăghici
 
 
morţii de-ai doilea
 
morţii de-ai doilea acu’ văd norii
şi arşii ura d’ortodoxie aveţi o pâine
misterele păcatelor cerşetoare d’extrem
dai seama duşmane din veac în cătare
atomica nu e nimic în faţa veveriţei
ceaţa Arghezi pictând tenebrelor aura
buddha dormind pe strada Budişteanu tot
alt labirint pe spinarea viselor d’azi-noapte
toţi avem ceva de spus despre asasinaţii noştri
poziţie Ajanta sub furtuni perlate anatomii
de sânge peste adormitul monoprint ou albastru
elicopter oranj rachetă pe x cu coarne trident
 
 
cum zbori
 
cum zbori te văd cu ochiul aripii rupte
pe rugăciunea neam de părinţi năimind
potopiţilor stropi oaspe înstrăinatul
d’aer ancestru respirestru Alkyone Gyr
happy Hyperion pe prima linie coborâm
cum n-am mai fost ieri la teatru da’ mate
matic pohod plimbarea exilului Daniel(a)
Potaisa Ieud(ox) fericirea neutrosofică
trebuie să ne vedem ştii multe şi nu-mi spui
Dumnezeu a dat României pământ arabil
stea logos(tea)  şi voi euforii de după joi
poarta de  lemn cu lanţ şi pericol de moarte
 
 
mărunte roşuri
 
mărunte roşuri strepezi-ne-ar stampa
de-un scris puşcăriaş către catarg
arvuna nu ne-ar mai aprinde lampa
argonauţilor din argoarg
stampa din ruguri focurile ardă
catargul negrilor carâmbi cocardă
lampa conchistei din pitici petardă
arg sparg de lanţ târâş în gardă sardă
 
 
talanga zarului
 
talanga zarului pronunţarea măgarului  
psihoza decartează alaltă frază 
spus prima oară cuvântul de ocară
la sfârşit de joc mereu dădeam noroc
belaginele nască paralizie broască
arde Copşa Mică îţi dă în cap Georgică
 
 
                                                            December 2011
 

 

Lasă un răspuns