«

»

Ruxandra Niculescu – cu buzunarele pline de nisip

                                                   Tot mai mulţi prieteni

părăsesc oglinzile 

cu buzunarele pline de nisip

şi ca să fie siguri

că le simţim

atingerile

se ascund

în lucruri dureroase.

Genele de spini

clipesc nedumerite

dar rădăcinile

ciulinilor

ne  strâng

 cu duioşie

in gheare.

Niciodată

 Nimeni

 nu-i mort.

Capcana
 
Îtinzând
Poeziei
 Capcana
 cuvintelor
 nu i-am prins
decât urma
 de sânge
 a fugii.

Lumina rănilor

Nu-ţi rezema fruntea

 de stânca gândului

smulge-ţi limba

 din cătuşele vorbelor.

Acceptă

sâ te doară.

Pe poteci năpădite

de mlădioase

 minciuni

 ne luminăm

unul altuia drumul

cu rănile.

Absenţă
 
El nu poate fi
 Pipăit
 mirosit
sau gustat –
 vinul şi pâinea
sunt doar metafore.
El nu e decât un cuvânt:
 raze de litere
 zburătăcind prin văzduh.
Ştiu, am răspuns
căzând
în genunchi
înaintea
absenţei lui
zdrobitoare.

Cumplita gingăşie a tinereţii

După ce-am achitat

 până la ultimul bănuţ

de lumină

nota de plată

 a timpului

mai adie

 în scorbura

 inimii

ca o mireasmă

închisă în coaja

 unui fruct

 cumplita

 gingăşie

a tinereţii.

Zbor

Vine momentul în care

recunoaştem că moartea

nu e decât răgazul

dintre două

bătăi de pleoape

doar atâta

cât îi trebuie

privirii

să-şi ia zborul

spre un alt univers.

Imponderabilitate

Rupte de lucruri

cuvintele

ca nişte umbre

fără trupuri

 se desprind fără voie

de pământul

bătrân şi bolnav

care nu mai are forţa

 să le oprească.

Singuratice vietăţi

plutind fără ţel prin spaţii

tot mai descărnate

de sensuri

 şi incapabile

să se prăbuşească.

Incapabile

 să sufere.

Ceaşca

„Ca şi cum am trece din- tr-o cameră într-alta.“ (Heinrich von Kleist)

Drumul matinal

din dormitor

în bucătărie

pentru a face

cafeaua

până când

odată

am găsit ceaşca

aburind încă

din care tocmai

băuse

Dumnezeu.

Pisica

Nopţile

pisica

doarme

peste un morman

de foi nescrise

torcând

ca şi cum

ar dicta

în somn

un poem.

Spre dimineaţă

părăseşte

paginile

negre

de litere

cu un luciu

bizar

în ochii

reci

ca nişte lacuri.

Lasă un răspuns