«

»

Eugen Emeric Chvala – “… un fel de jăratec…”


Poeme

                              un fel de jaratec…

m-am tot gandit cum sa iubesc
sa ard pe Luna
                              sa fiu cununa


de stele
in flacari
carari …

m-am tot gandit cum sa visez
sa sap in zare
sa-ncrestez

o mare.
sarata
udata …

m-am tot gandit cum sa adorm
sa stau alene
purtat de vreme

cuminte
pe-o perna
eterna …

m-am tot gandit cum sper
sa fac “azi” un “maine”
un fel de
pamant la cer

un vis
nebunatec
un fel de
jaratec…

13 mai, 2012 

Galati

 

 

 

                               de ce oare

                             

 

tacerea se-neaca

in linistea muta

lumina se-ascunde…

e oarba si muta

si-atingerea-ti doare

de ce,de ce oare?

valuri se sparg

in nisipuri de jad

prin dragostea ta

ma-mplinesc,cresc si ard

oare atingerea-ti doare ?

de ce, de ce oare?

in noaptea dintai

am trait infinitul

si doar cu-n sarut un sarut

am gustat nesfarsitul

atingerea-ti doare

de ce, de ce oare?

de ce m-ai ales

de ce…tu cu mine

de ce un eres

de ce ieri nu vine

de ce atingerea-ti doare

de ce, de ce oare?

 

columne se-nalta

si doruri te cheama

o fi doar un vis

ori timpul recheama?

cand si-atingerea-ti doare

de ce, de ce oare?

imi plange trecutul

ce azi ma condamna

am fost doar durutul…

speranta nedemna.

si…atingerea-ti doare

de ce,  de ce oare?

ma spulbera-n vant

jocheu al durerii

ramane-voi cant

biet sol al caderii

pentru ca…

atingerea-ti doare

de ce, de ce oare?

 

 

                          trei

                           

sufletu-mi greu se-odihneste pe tarm

nisip numarand

clipe de scrum

si timpul ma cerne

ma cerne mereu

si marea ma-ntreaba mereu

de sunt eu

de sunt eu cel ce vrea

ce voieste

ce va…

de pot sau…

mai pot

de lacrima-mi zace

in colbul sarat

de timpul ma place…

in colt

umilit

cocarjat

cu umeri cazuti

ma sting

in altarul pasilor

mei

pierduti

risipiti

of..fusesem candva..trei.

 

                                 

                              …el si ea


 

As vrea sa te pot privi cand dormi

si lacrima-mi sa cada pe obrazul tau…

O pala de vant as vrea sa fiu,

in paru-ti sa ma joc mereu….

 

 

Sa te privesc as vrea cand plangi,

sa sorb nectar din lacrima-ti ce cade…

Sa vii la mine…sa ajungi..

sa-mi dai obrazul care rade…

 

 

Vreau doar o clipa sa imi dai..

din prea grabita ta viata,

sa-i impletesc cununi ,si-o stea

sa-i pun la gat,pe-un fir de ata…

 

 

 

Ma lasa tu nemuritoare

sa fiu macar la talpa ta.

Sa-ti fiu pe arsita..o boare…

tu, fii macar…stapana mea…

 

 

Lumina-ncet ,incet strecoara

sageti in colivia mea…

Nu sunt nici stea si nici o boare…

eu sunt…o mica pasarea…

 

 

Un pitigoi…sau gugustiuc…

un starc oi fi?…sau cucuvea…

Nu stiu..ce importanta are

atunci cand el..iubeste-o …ea?

 

 

civilizatii se destrama…

si lumi sen-torc de-andoaselea…

insa iubirea e o arma si-un scut..

si pt el…si pt ea…

 

                     Eugen Emeric Chvala

 

Eugen Emeric Chvala – De doare …

2 comments

  1. Mariana Gurza

    Felicitari Eugen Emeric Chvala !

    1. eugenemeric2012

      lumina va separa mereu ceata de intuneric !
      multumesc luminii tale Emilia !
      multumesc luminii tale Mariana !

Lasă un răspuns