«

»

Constantin Tomşa aniversare – Melidonium vă urează: La mulţi ani !


Tomşa Constantin (3 noiembrie 1939, sat Ghelăeşti (Bârgăoani) jud. Neamţ) profesor, eseist, critic literar.

Absolvent al Şcolii Medii Nr.1, Piatra – Neamţ (Liceul Petru Rareş) în anul 1956. Între anii 1958-1960 urmează cursurile Institutului Pedagogic de Învăţători, de 2 ani, apoi, între 1964-1970, este student al Facultăţii de Limbă şi Literatură Română (fără frecvenţă) a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Cariera didactică de învăţător, institutor şi profesor gradul I: în comuna Calu – Iapa (azi Piatra Şoimului), ca profesor şi director de şcoală, în perioada 1960-1969, apoi la Şcoala Nr. 1 (1983-1990) şi Grupul Şcolar Gheorghe Cartianu, din Piatra – Neamţ (1990-2002), ca institutor şi respectiv, profesor.

Tomsa

În perioada 15 septembrie – 1 iulie 1970, a fost director al Casei de Cultură a Sindicatelor din Piatră – Neamţ, iar de la 1 septembrie 1970 până la 15 noiembrie 1983 inspector la Comitetul de Cultură şi Artă al Judeţului Neamţ, funcţie în care a contribuit direct la iniţierea şi organizarea primelor ediţii ale unor manifestări care s-au perpetuat până astăzi în judeţul Neamţ: Sado-veniana şi Salonul de carte Libris, precum şi editarea, în 1980, a monografiei Petrodava 2000. Tradiţie şi comunitate (în colaborare cu Gheorghe Bunghez şi Marcel Drăgotescu) şi a numărului unic,  martie ’80, seria nouă, a Revistei Petrodava culturală(împreună cu Marius Alexianu, Valentin Ciucă, Emil Nicolae şi George Podari). Colaborează la ziarul Ceahlăul, revistele de cultură Asachi, Antiteze, Apostolul, La tazlău, Ţara Hangului. ş.a.

Din 1998 este redactor coordonator al revistelor Anotimpuri şi Anuarale Grupului Şcolar Gheorghe Cartianu, iar din septembrie 2000, este director executiv al revistei Apostolul, editată lunar de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ.      

Alb Umed de Mircea Bostan

 „Cine va avea în vedere doar folosirea cuvintelor în răspăr, cam ca la Marin Sorescu, mai ales în cărţile La Lilieci, şi nu numai, va spune despre o parte din poeziile incluse în cartea lui Mircea Bostan, intitulată Alb umed (Colecţia Vitralii, a Editurii Crigarux, Piatra Neamţ, 2003), că sînt de sorginte soresciană. Nu că ar fi „umbra“ ce se aruncă asupra poetului şi a poeziei sale, dar tot aşa de bine se poate spune că unele poeme sînt „contaminate“ de lirica argheziană sau de „cîntecele ţigăneşti“ ale lui Miron Radu Paraschivescu. Tonul liricii pe care ne-o propune în această carte Mircea Bostan are cîte ceva din parfumul, din atmosfera poeziei marilor poeţi citaţi anterior, dar atît. Poezia sa are comun cu poezia înaintaşilor doar tonul ironic, mucalit, zeflemitor, uneori chiar sarcastic, ton specific românului în general şi că este aşa ne argumentează chiar autorul prin acel splendid portret al lui Eronn din poezia omonimă, personaj care se înrudeşte cu mucaliţii lui Creangă mai degrabă decît cu cei ai lui Sorescu. De la ironia fină la sarcasm nu e decît un pas şi poetul îl face ferm în poezia „Cacealma“care merită citată în întregime:

De la nivelul tocului puterii
 
 Nu se zăreşte în cîmpia
 
 Umblătorilor desculţi de prejudecăţi,
 
 Şi păcălind
 
 Mulţimile ca turmă
 
 Huzuriţi
 
 Cu promisiunea moartă-n faşă
 
 Poporul vă aclamă
 
 Cînd dormiţi.
 
 La deşteptare,
 
 Cu steagul demagogilor
 
 Drapat în interese
 
 Veniţi pe scenă şi minţiţi. Spectacol derizoriu
 
 spectatorii vă aplaudă-n Delir,
 
 Iar voi abili politicieni,
 
 Ştiind
 
 De ce, cît, cum,
 
 Zîmbiţi.“(p.12).

 În ciuda faptului că volumul de poezii al lui Mircea Bostan, alcătuit din două părţi (I.- „Fabule casnice“ şi II.-„Odă morţii“) este subintitulat „poeme sarcastice“, acesta conţine „piese“ care se supun acestei „etichete“, fie că sînt de un lirism şi de o duioşie autentice, de bună condiţie (v. „Urmărire“, p. 34;Mama, p.67), şi nu au nimic de-a face cu sarcasmul, fie că sînt alcătuite din versuri ce conţin unele banalităţi neconvenite metaforic (v. „Cînd“). Desigur acestea sînt cîteva „excepţii“ care întăresc regula: Mircea Bostan stăpîneşte meşteşugul poetic pe care îl pune în slujba harului deosebit cu care a fost înzestrat pentru a da naştere poeziei adevărate, moderne în adevăratul sens al cuvîntului, lipsite de exhibiţiile postmoderniste cu care se împăunează tot mai mulţi versificatori contemporani.

Despre poetul Mircea Bostan, care nu a împlinit încă zece luştri şi se află doar la a treia carte, vom mai auzi. Este deja o voce distinctă cu o apetenţă aparte pentru „lupta cu intenţia“ care ne caracterizează de vreo jumătate de secol, dacă nu chiar mai mult.“

APECIERI: „Atunci când are ocazia, criticul nemţean nu evită să atace ironic şi definitiv, oferind şi soluţii: completări, verificări, adăugiri. Nimic didacticist în critica profesorului Tomşa. Comentariu e viu dinamic, neconvenţional, deloc moralizator, fără trimiteri acribologice, fără asocieri savante. Vasta cultură îi permite să abordeze orice subiect fără vreun complex, tonul criticului fiind egal, fără icuri şi ticuri, limbajul fiind ales fără inutile aglomerări neologice.

„Împătimit de cultură. Cărţi şi autori“ este o carte de bibliografie, neputând fi evitată de nici un critic atunci când îşi propune o panoramare a poeziei sau prozei contemporane“ Lucian STROCHI 

„Un critic printre noi: Constantin Tomşa“  vol. Constantin Tomşa  Împătimit de lecturăEditura Nona, Piatra-Neamţ 2002).

SCRIERI: Petrodava 2000. Tradiţie şi continuitate(monografie în colaborare cu Gheorghe Bunghez şi Marcel Drăgotescu) Piatra – Neamţ 1980, Împătimit de lectură. Cărţi şi autorivol. I, Editura Nona Piatra – Neamţ 2002, Lucian Strochi sau Ieşirea din cuvântmonografie editura Crigarux, Piatra – Neamţ 2003, Împătimit de lectură  vol.II, Editura Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ 2004.

***

Constantin Tomşa: Contemporan cu ei. (Fragmente de istorie literară nemţeană)

Constantin Tomşa comite un gest de mare generozitate, scriind despre congenerii săi scriitori din Neamţ, alcătuind acestora adevărate monografii literare. De altfel, autorul are antecedente în acest sens, publicînd acum cîţiva ani (în 2003 şi 2005) eseuri monografice despre Lucian Strochi şi Cristian Livescu. Cartea “Contemporan cu ei” (Editura “Timpul”, Iaşi, 2009) cuprinde în cele aproape 400 de pagini, în format academic, fişele monografice ale unor autori din judeţul Neamţ, cîţiva dintre aceştia fiind recunoscuţi şi pe plan naţional: Adrian Alui Gheorghe, Gheorghe A.M. Ciobanu, Eduard Covali, Aurel Dumitraşcu, Cristian Livescu, Mihai Merticaru, Constantin Munteanu, Emil Nicolae, Dorin Ploscaru, Nicolae Sava, Vasile Spiridon, Lucian Strochi şi Elena Vulcănescu.

Din capul locului trebuie să remarcăm impresionanta bibliografie care a stat la baza alcăturii acestei lucrări documentare. Constantin Tomşa a consultat (şi adnotat), de-a lungul a peste patru decenii, sute de reviste literare şi ziare locale, alte cîteva sute de cărţi ale acestor autori, dicţionare, istorii literare, studii etc. Fiecărui autor i se rezervă circa 20- 30 de pagini, fişa acestora cuprinzînd date bio-bibliografice la zi, evenimente mai importante din viaţa acestora, afinităţi literare, activităţi care le-au marcat biografia. Cu siguranţă, fiecare dintre cei menţionaţi în lucrare lecturînd-şi propria fişă va fi descoperit cel puţin 3-4 informaţii despre care fie că le-au uitat, fie că nu le-au ştiut niciodată. Însă autorullucrării nu se limitează doar în a aduna şi fişa date şi informaţii despre scriitori, ci purcede în a comenta cărţile celor despre care scrie. Fie citînd din aprecierile critice ale altora, fie recenzînd unele cărţi sau etape scriitoriceşti ale celor comentaţi. De aceea cartea lui Constantin Tomşa este mai mult decît un simplu dicţionar literar.

Acest lucru este observat şi de criticul şi istoricul literar ieşean Dan Mănucă, universitar care subliniază în postfaţa lucrării (“Rigoare şi pasiune”) originalitatea demersului lui Constantin Tomşa: “Volumul “Contemporan cu ei” este reprezentativ din două puncte de vedere. În primul rînd, subliniază statutul discret secundar al criticului faţă de fenomenul literar. De această dată, profesorul Constantin Tomşa stă în bancă, ascultă şi înregistrează ce i se propune. În al doilea rînd, titlul subliniază că, totuşi, autorul nu ascultă pe oricine, pentru că dintre numeroşii scriitori adnotaţi de “împătimitul de lectură” în cele patru volume sus-amintite, de această dată au fost aleşi doar cîţiva, consideraţi  drept reprezentativi pentru spiritualitatea locală actuală sub raportul poeziei, prozei, dramaturgiei, eseisticii. (…) Este de remarcat caracterul riguros al informaţiilor vehiculate, cărora li se adaugă – o noutate în domeniu – lămuririle oferite de autorii înşişi”. Şi fiindcă s-a amintit de alegerea făcută de autor, ne permitem la final să semnalăm că din această lucrare, remarcabilă de altfel, lipsesc, vai!, cîteva fişe ale unor autori din Neamţ (scriitori autentici), care ar fi putut înlocui, cu succes, altele din carte: Radu Florescu, Gheorghe Simon, Vasile Baghiu, George Calcan.

Poate o ediţie viitoare a cărţii va fi completată cu fişele lor. Însă, ca sugestie în plus, cred că autorul poate dezvolta prezenta lucrare, publicînd peste cîţtiva ani “O istorie a literaturii nemţene” (că tot sînt la modă astfel de lucrări citice în Occident; ba chiar în România au apărut istorii şi dicţionare alcătuite pe judeţe sau regiuni), care să cuprindă pe toţi autorii născuţi în Neamţ sau care au trăit pe aceste meleaguri, de la Varlaam pînă la Constantin Acosmei. (Nicolae Sava)

revista Conta

4 comments

Skip to comment form

  1. Scutariu Gheorghiţă Silviu

    La mulţi ani şi din partea mea! :)

  2. maria

    La multi ani domnule profesor!…Sanatate si multa putere de munca!

  3. Consatntin Enianu

    La mulţi ani, maestre Constantin Tomşa ! Fericire, sănătate şi împliniri în arte.

  4. Mirela Cretu

    La Multi Ani!Tot ce va doriti de la viata sa devina realitate!

Lasă un răspuns