«

»

Constantin Tomşa – „Dintre sute de catarge…”: Anul literar 2012 în judeţul Neamţ


Lăudabilă iniţiativa Ziarului „Ceahlăul” de a realiza o panoramă asupra anului literar 2012, în Judeţul Neamţ, şi subscriem la ea, deşi părerea, ce o vom expune în continuare, pare lipsă de modestie. Opinia noastră este a unui cititor cât de cât în cunoştinţă de cauză, mai ales, ca un „împătimit de lectură”, în sensul bun al acestei sintagme, un cititor care s-a bucurat, în anul recent încheiat, de lectura, aproape în totalitate, a cărţilor de poezie, de proză, de teatru, de critică literară şi nu numai, ce au fost editate de autori ce aparţin spaţiului judeţului nostru. Am citit deja cele două opinii, publicate pe această temă şi care aparţin scriitorilor Adrian Alui Gheorghe şi Cristian Livescu, ambii editori şi conducători de reviste culturale . În general, împărtăşesc părerile acestora. De scris se scrie mult, parcă se are în vedere vechiul îndemn „Scrieţi băieţi, numai scrieţi” (ştiţi cui aparţine), dacă avem în vedere că în Neamţ sunt peste o sută douăzeci de condeieri, care publică, mai mult sau mai puţin, în revistele care continuă să apară cu o periodicitate aproape regulată, în Piatra-Neamţ (Antiteze” – 3 numere în 2012; „Apostolul” – 8 , „Asachi” – 2, „Conta” – 4), în Roman („Clepsidra”, „Melidonium” on-line) şi în Bicaz („Piatra Corbului” – 4;, „Valea Muntelui” – 4), la care se adaugă multe reviste şcolare. Cât priveşte valoarea, aici părerile sunt împărţite. Unii consideră că cei mai valoroşi sunt cei care au fost „etichetaţi” cu titlul de scriitor prin cooptarea condeierilor în Uniunea Scriitorilor, deşi este ştiut faptul că nu eticheta dă valoare produsului pe care se aplică, iar în ceea ce priveşte funcţionarea acestei „cooperative” în ultimul timp… Cum sunt apreciate cărţile? De regulă, deşi nu ar trebui să

constantin_tomsa

fie o regulă, este una, nescrisă, care sună cam aşa: eu scriu despre tine, tu scrii despre mine, eu te public în revista ce o conduc, tu mă publici pe mine în revista pe care o conduci, sau: te publicăm dacă faci parte din gruparea „noastră”. Cam aşa cum se procedează în viaţa noastră cea de toate zilele. Şi, desigur, putem completa, gândindu-ne la această avalanşă editorială de după 1989, cu celebrul vers eminescian „Dintre sute de catarge…”, ca replică la îndemnul din secolul al XIX-lea menţionat anterior. În Neamţ, avem mai mult de o duzină de scriitori, membri ai Uniunii, şi nu sunt de duzină!, lucru confirmat inclusiv de apariţiile editoriale din 2012 (a se vedea cărţile lui Adrian Alui Gheorghe, Vasile Baghiu, Violeta Lăcătuşu, Mihai Merticaru, Constantin Munteanu, Gheorghe Simon. Dorin Ploscaru, Lucian Strochi), dar, la capitolul „literatură de bună calitate”, mai consemnăm, în contul anului recent încheiat, alte câteva cărţi, în afară de cele menţionate deja în episoadele anterioare ale anchetei ziarului, şi despre care ne-am spus părerea la vremea apariţiei acestora . Avem în vedere debutul editorial de excepţie al cunoscutului ziarist Constantin Cucu, în ultima lună a anului, cu o carte de proză scurtă – „În volbura apelor – povestiri” (Ed. „Asachi”), ce conţine cele mai bune douăsprezece texte scrise la noi, în Neamţ, în această specie. Apoi, cele două cărţi semnate de Mihai-Emilian Mancaş – „Poezii de juneţe” şi „Teatru”, scăpate din vedere, ultima conţinând texte ce ar putea interesa secretariatul literar şi conducerea Teatrului Tineretului, chiar dacă instituţia se află temporar în suferinţă.. Mai amintim: a unsprezecea carte de versuri, „Blestemele păcatului” de Cezar Ţucu, „Cartea nerostirii”, de Maria Rugina, dar şi debutul cunoscutului artist plastic Mihai Agape, cu romanul autobiografic „Lampa care întinde morţii prada”, cel al lui Constantin-Horia Alupului-Rus, cu cartea de versuri „M (poem neterminat)”. Avem în vedere şi câteva cărţi ale scriitorilor ce aparţin spaţiului nostru, care trăiesc în alte părţi ale ţării, dar publică în revistele de aici şi îşi lansează cărţile „acasă”: singurul volum de versuri, „Jucăria mortului” (ed. I, în 1995, 100 de exemplare!; ed. a II-a, în 2002, 40 de exemplare!!), carte care a ajuns, în 2012, la ediţia a IV-a, revăzută, cu o prefaţă de Daniel Cristea-Enache) şi aparţine lui Constantin Acosmei (n. Valea-Seacă, Bălţăteşti); „Stihie peste stihuri consacrate”, de Constantin Ardeleanu (n. Tazlău, Neamţ), în care sunt parodiaţi şi poeţi din judeţ: Adrian Alui Gheorghe, Aurel Dumitracu, Nicolae Boghian, Radu Danaila, Nicolae Sava, Cezar Tucu; a patra carte de versuri, „Ţara unde cad vulturii”, de Mihai Gabriel Enăchescu (n. Piatra-Neamţ); două cărţi de proză ale lui Ion Timaru (n. Negriteşti, Podoleni, Neamţ): „În numele legii” şi „Culori de Negriteşti”. Nu lipsită de importanţă este apariţia postumă a unor cărţi precum „Oameni, locuri şi comori spirituale din ţinutul Neamţ”, publicistică, de Traian Cicoare (îngrijită şi editată de Constantin Bostan), „Kami”, versuri, de Dan Călinescu, sau „Poetul care plânge”, versuri, de Nicolae Blanaru. Şi o premieră:„Bacovia en français, ediţie bilingvă”, realizată de poetul Andrei Gâdei. Este posibil să mai fie şi altele. Despre difuzarea cărţii, am dat un exemplu mai sus, prin precizarea tirajului confidenţial al cărţii lui Constantin Acozmei. Mai adăugăm lansările cu mai mult sau mai puţin fast, la care se spun, de regulă, numai lucruri de complezenţă şi uneori fără a fi citită cartea în cauză, participanţii fiind aproape de fiecare dată aceiaşi, unii nerăbdători să se treacă, dacă se poate, cât mai repede, la „partea a doua”, cu pişcoturi şi alte alea, cum se manifesta, pe vremuri, „caracuda” la „Junimea”.
Concluzia: pentru ca să avem, şi în Neamţ, o activitate literară de prestigiu, unanim acceptat, dacă se vrea ca, şi în acest domeniu, lucrurile să se desfăşoare în mod normal, se impune o grijă mai mare din partea autorilor pentru ceea ce scriu şi pentru ceea ce încredinţează tiparului, dublată de o exigenţă sporită a editorilor; realizarea de către forurile competente a unei politici de achiziţie a cărţilor autorilor locali, pentru bibliotecile publice din judeţ şi nu numai; o atenţie mai mare din partea instituţiilor statului – consilii judeţene şi locale, primării, instituţii de învăţământ şi cultură – pentru susţinerea mai consistentă, inclusiv materială, a acestei activităţi (să se acorde măcar jumătate din valoarea fondurile care se cheltuiesc pentru activităţile de divertisment şi sport şi să nu se uite că suntem printre puţinele judeţe, dacă nu chiar singurul, care nu are o revistă culturală finanţată de la buget şi de către Uniunea Scriitorilor, nu sporadic şi ocazional, ci cu apariţie periodică regulată, revistă cu care am putea să ne mândrim, de ce nu? la fel cum ne mândrim şi cu echipele performante din sport!”

ziarul Ceahlaul

 

Lasă un răspuns