«

»

Drept la replică – Adevăr şi cunoaştere


În articolul Apariţie editorială: ,,Monografia comunei Cordun” din Ceahlăul (28-10-2014) sunt aduse acuze nefondate Editurii Muşatinia din Roman, astfel vă informăm: (articolul Drept la replică- Adevăr şi Cunoaştere din Ceahlaul)

– Constantin Tudor nu a fost profesor! A lucrat la Primăria Cordun ca funcţionar şi la Petrotub SA Roman, având o pregătire şcolară medie; în timpul liber consemnând, cu creionul, într-un caiet, întâmplări şi fapte din localitatea Cordun: povestiri din comunitate, auzite de la cetăţenii comunei. Acest caiet de povestiri – însemnări, de 50 de foi (fără nici o fotografie, document etc.), a fost încredinţat
editurii Muşatinia de către Primăria Cordun, cu rugămintea de a fi valorificat şi completat pentru a se realiza o monografie absolut necesară localităţii.

Materialul brut semnat de Constantin Tudor nu îndeplinea nici pe departe criteriile unei monografii: exprimarea ideilor, gramatica frazei şi informaţia prezentată fiind deficitară – acest lucru a fost îmbunătăţit în text prin contribuţia editorului Emilia Ţuţuianu.
Toate acele însemnări au fost prelucrate, structurate, cu mult profesionalism de către editor, pentru a se îndeplini criteriile unei monografii adevărate. O monografie implică muncă de cercetare – în instituţii abilitate – ale unor lucrări speciale cu regim de fond documentar – studiu aprofundat privind viaţa unei comunităţi, cu valorile sociale şi materiale caracteristice acelei aşezări. Având acordul domnului Constantin Tudor şi al domnului primar ing. Diaconu, primarul comunei Cordun, Editura Muşatinia a realizat punerea în pagină a monografiei, reuşind editarea volumului din 2003 – indispensabil şi important pentru comunitatea Cordun.
– Pentru onestitatea şi munca depusă de editura Muşatinia pe pagina de gardă a volumului publicat în anul 2003, s-a consemnat clar: ,,Această monografie a satelor Cordun şi Simioneşti a apărut cu sprijinul d-lui ing. Adrian Diaconu, primar al comunei Cordun” şi ©Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin Editurii Muşatinia – drept conferit atât de autor cât şi de Primăria Cordun, care constatând implicarea complexă a editurii într-un astfel de demers editorial, a dorit ca această lucrare să poată fi întregită şi completată în viitor, atunci când se vor deţine mai multe date şi informaţii.
,,Proprietatea intelectuală a lui Constantin Tudor” este caietul cu însemnările de la care s-a plecat la conceperea textului monografiei şi care v-a putea fi studiat într-un viitor muzeu al satului Cordun.
– În anul 2013, împreună cu Editura Muşatinia şi ziarist Cristiana Bortaş am reluat editarea cărţii, pornind de la premisa că viaţa comunei Cordun în decursul a 10 ani, a suferit importante şi semnificative transformări. Consultând şi analizând importante documente din: Arhivele Naţionale Iaşi, Visteria Moldovei; Arhivele Naţionale Neamţ; Arhiva de Stare Civilă a comunei Cordun pe anii 1902-2002; Arhiva ordinară a Primăriei comunei Cordun; Colecţia Ziarului de Roman; Monografia satului Pildeşti; preot Ioan Pelin – Încercare de monografie a satului Simioneşti; Încercarea de monografie a comunei Cordun întocmită de profesorul Victor Grumăzescu din Roman; relatări verbale şi fotografii de la: Ion C. Radu, Gh.L.A. Miron, Gh.V.D. Alexandru, Adrian Diaconu, Georgeta Diaconu, Vasile Bejenariu, Valeria Ionescu, Emil Ignat, pr. Vasile Trofin, Costel Iamandi, Eugenia Hristea, Ana-Maria Dumitru, Ecaterina Gină, Adrian Cristoveanu, Dana Mayerhoffer, Vasile Cajban (adunate şi consemnate de editor Emilia Ţuţuianu); G.T. Kirileanu- Hotărnicia răzăşilor dorneni – în revista Apostolul din 1941, Piatra Neamţ; Gheorghe Ion Lahovari – Dicţionarul geografic al României, 1899; Grigore Tocilescu- Manualul de istoriei al României, 1900; I. Grămadă- Cum era pe vremuri la noi în Bucovina; Silviu Vacaru, Mircea Ciubotaru, Lucian Valeriu Lefter- Catagrafiile Ţinutului Roman, 1820… şi lista continuă cu peste 40 de documente bibliografice consemnate la sfârşitul monografiei.
S-a respectat întrutotul primul format al monografiei, completându-se cu documente autentice din arhive, fotografii (contribuţie exclusivă a Editurii Muşatinia), îmbogăţind considerabil volumul anterior cu informaţii actualizate la zi privind istoria acestei aşezări, spre respectul şi totala noastră consideraţie – aspect apreciat de altfel de ,,autoarea” articolului ca fiind ,,pe măsura spiritului dinamic al locuitorilor din sudul judeţului”(!?) – menţionăm că localitatea Cordun este amplasată în estul judeţului Neamţ (n.n.)
De altfel editorul specifică clar în prefaţa volumului – ,,prezenta ediţie păstrează datele de bază ale lucrării” – din respect şi deontologic profesional pentru Constantin Tudor – şi mulţumeşte tuturor colaboratorilor – care au avut contribuţii la apariţia volumului – menţionaţi la pagina 4 şi 322.. Dacă în primul volum sunt înserate 19 note de subsol (surse de informare) volumul reeditat s-au folosit de peste 40 de surse de informare, documente, etc. care au stat la baza acestei reuşite editoriale. Practic a fost imposibil să fie notat la fiecare capitol contribuţia fiecărui autor în parte, dat fiind faptul că fost o muncă de echipă, cu completări şi implicări necondiţionate.
,,Informaţiile bogate, privind migraţia unor familii din ,,cordonul” Bucovinei de Nord” – cum apreciază ,,autoarea” articolului este exact materialul completat de cele două autoare ale volumului – pe lângă segmentul istorico-economic (lipsă în primul volum!), segmentul cultural (lipsă în primul volum!), segmentul etnografic (lipsă în primul volum!), oameni şi fapte (lipsă în primul volum!), investiţii la Cordun (lipsă în primul volum!), mărturii şi amintiri (lipsă în primul volum!) şi cel mai important material care a completează monografia este istoria satului Simioneşti, valorile sale istorice, economice, culturale şi etnice, care prezintă în monografie, pe aproximativ 60 de pagini (în vol. din 2003 au fost alocate, în informaţii doar 13 pagini) viaţa satului Simioneşti în decursul istoriei.
Monografia prezintă în 326 de pagini istoria comunei Cordun, îmbogăţind şi întregind volumul din anul 2003, care însuma doar 178 de pagini, fiind o reuşită editorială pentru comuna Cordun – acest fapt datorându-se editurii Muşatinia, dnei. Cristiana Bortaş şi regretatului Constantin Tudor.
În finalul monografiei se menţionează: ,,această lucrare deschide drum şi celor care vor dori să completeze, spre luminarea actualilor şi viitorilor locuitori din Cordun şi Simioneşti acest volum”
Regretăm că autoarea articolului din ziarul Ceahlăul nu s-a documentat mai mult sau nu a acordat suficientă atenție specificațiilor făcute în prefața volumului, cu atât mai mult cu cât caracterul științific al celei de a doua ediții este dat de arhitectura ei, de bogăţia informațiilor şi a diversității prezentării în imagini.
Totala noastră apreciere şi recunoştinţă pentru cei care au trudit, necondiţionat, la apariţia acestui important document istoric pentru comunitatea noastră, apreciat de importante personalităţi locale, ca: prof. univ. dr. Tudor Ghideanu, prof. dr. Vasile Ursachi, prof. Gheorghe A. M. Ciobanu, ca şi de alte personalităţi care au studiat această carte.
Considerăm că ziarul Ceahlăul http://ziarulceahlaul.ro/, nefăcând uz de deontologia profesională, a oferit cititorilor săi informaţii eronate, promovând un text subiectiv neargumentat, autoarea fiind şi în conflict de interese – atât timp cât în familie există o editură – menit să aducă deservicii de imagine Editurii Muşatinia, editură care se bucură de totala noastră apreciere şi consideraţie dar şi de respectul şi recunoştinţa întregii noastre comunităţi.

primar comuna Cordun, ing. Adrian Diaconu

editor Editura Muşatinia, psiholog Emilia Ţuţuianu

Pages-from-REPLICA-724x1024

Pages-from-REPLICA-2

(textul scrisorii trimis cotidianului în care a apărut articolul http://ziarulceahlaul.ro/drept-la-replica-adevar-si-cunoastere/)

5 comments

Skip to comment form

  1. Razesu

    Foarte bine. Important este ca ziarul sa publice dreptul la replica. Poate ca trebuia insistat mai mult asupra conflictului de interese, aceasta fiind, de fapt, punctul de pornire.
    Trebuie sa insistati ca ziarul sa va raspunda daca si cand intra in pagina, cereti sa nu se faca nici o modificare in text si daca Ceahlaul nu il publica il puteti trimite la alta publicatie, aratand refuzl primei publicatii.
    Vă doresc succes. .

  2. Maria Gatiu

    Un „drept la replica” ratacit intre paginile ziarului pentru a fi citit, nu cum a fost citit aticolul incriminator in primele pagine, ci doar de cei care il cauta cu tot dinadinsul, nu este chiar un drept acordat ci smuls de obligatia de a respecta o lege.
    Sigur, restabilirea adevarului, ca si adevarul simplu, nu fac notitie… Minciuna, in schimb, da, face mereu notitie. Mai ales cand este vorba de a arunca cu noroi intr-o munca bine facuta si frumos editata cum este Monografia in cauza.
    Dar sa trecem un pic in revista articolul care a generat acest „Drept la replica” de astazi.
    Este vorba de articolul d-nei/d-lui C. Livescu, publicat in primele pagine ale ziarului din data de 28.oct.2014, care semnaleaza ca a doua editie a Monografiei comunei Cordun include prima editie, furand, practic, drepturile intelectuale ale dlui Constantin Tudor cel care a contribuit cu insemnarile lui la prima editie si care a semnat ca autor in acea prima editie.
    Iata de fapt adevarul care NU face notitie din punctul de vedere a ziarului „Ceahlaul”: dl Constantin Tudor a semnat ca autor a primei editii din generozitatea editurii Musatine, respectiv a d-nei Emilia Tutuianu, care a lucrat efectiv la Monografie si la editarea ei, gratis. Dl. Constantin Tudor a contribuit doar cu caietul sau de insemnari despre oamenii si asezarea Cordun, dar nu a lucrat la Monografie. Chiar si insemnarile din Caietul d-lui Tudor, pentru a putea fi folosite la intocmirea Monografiei, au trebuit verificate si autentificate cu documente din arhivele de resort (comuna, biserica, institutiilor publice ).
    Monografia a folosit deci doar ca baza de pornire acele Caiete de Insemnari ale d-lui Tudor. Drept recunoastere i s-a acordat meritul de a fi considerat autor principal al primei editii. Asta e tot. Nimic mai mult.
    Deci d-na Emilia Tutuianu avea toate drepturile de a include in cea de a doua editie a Monografiei satelor Cordun si Simionesti, ceea ce ea insasi a lucrat cu atat mai mult cu cat drepturile apartin Editurii Musatina.
    Intrebarea este, insa, cui foloseste aceasta incriminare? Cui foloseste sa se arunce mereu si mereu cu noroi in munca unui editor de exceptie cum este dna Emilia Tutuianu si a Editurii Musatine?
    Ziarului „Ceahlaul”? Orasului Piatra Neamt? Judetului? Nu cred…
    Lasand la o parte rivalitatea istorica dintre cele doua orase Roman si Piatra Neamt si adaugand oligarhia culturala a unei intelectualitati a judetului, atacul la „lucrul bine facut” al Editurii si a editorului ei are, in mod clar, radacini in conceptia comunista de distrugere a tot ce este nou, de calitate si cu talent.
    Asta este un adevar pe care redactia ziarului „Ceahlaul” – si nu numai acest ziar ci mare parte din presa nationala si locala din Roamnia – ar trebui sa si-l recunoasca uitandu-se in oglinda.
    Maria Gatiu

  3. Doina Enea

    Aşa este, d-na Gatiu! Munca, truda intelectuală şi fizică, profesionalismul, au ajuns pe treapta nonvalorii în viziunea multora, care am senzaţia că stau şi pândesc la răscruci, şi-şi găsesc o nouă îndeletnicire: aceea de a arunca cu veninul ce-l mai venin peste semenii lor care fac ceva pentru comunitatea în care şi ei vieţuiesc. O astfel de îndeletnicire nu onorează pe cei în cauză dar nici nu-şi atinge scopul pentru că d-na Emilia Ţuţuianu e mai puternică cu „fiecare cuţit înfipt pe la spate„. De ce? Ştie că a sta la răscruci poate fi periculos, ştie că veninul e amar şi se poate întoarce împotriva ta la un moment dat ca un bumerang, ştie că munca pe care o face Domnia Sa nu e la îndemâna oricui (probabil de-aici orgolii rănite) şi mai ştie că doar cei care au pus parte din sufletul lor în ceea ce fac înţeleg zbaterea. Spun toate astea pentru că ştiu câte zile a petrecut la arhive pentru documentare, sau a mers din poartă-n poartă să adune mărturii de la veteranii comunei, sau a făcut poze în comună şi satele învecinate etc., etc… Asta presupune muncă, intelectuală şi fizică, timp, dăruire…Cu siguranţă persoana care a scris articolul nu ştie ce-nseamnă toate astea şi nici nu e înconjurată de truditori. Dacă ar fi fost altfel, acel articol n-ar fi apărut. Dacă aşa sunt trataţi cei care au ales munca în locul „tăiatului frunzei la câini” nu mai ştiu spre ce se-ndreaptă ţara în care trăim!

  4. Marin-un cititor

    Este jenant cum zâmbetul ,,superior” al madoamnei erijată în ,,critic” literar rămâne lălâu performând ,,analiza” cărţii! Neinformată şi nedocumentată textiera noastră îşi dă cu părerea în domenii pentru care nu are decât competenţe veleitare, emite judecăţi şi dă sfaturi în virtutea căror specializări şi diplome literare?? se descalifică din start afirmând ca CT a fost profesor – pe ce vă bazaţi duduie? Încurcă sudul cu estul şi face un ghiveci judeţean la jumătate de an de la apariţia cărţii. Jenanţi sunt şi cei ce au găzduit acest text pe siteul lor – şi dacă nu îi trage democraţia de mânecă nu-i bai îşi văd de somnul lor provincial mai departe.

  5. Daris Basarab

    Cum sportul, prin ceea ce are mai de preț în atitudine, ”fair play-ul”, citind ”Dreptul la replica”, am înțeles ce înseamnă ”lovitura sub centură”, căci ce altceva a fost articolul din Ceahlăul. În sport, un arbitru are o armă infailibilă, dacă o folosește – descalificarea. Ori, ce este Dreptul la replică de mai sus, dacă nu un act de arbitraj, magistral aplicat încercării de denigrare – DESCALIFICAREA! ÎN rest, ca fan al Melidoniului și al Editurii Mușatinia, unde mă simt ca între prieteni, mă alătur cu prietenie Emiliei Țtuțuianu Dospinescu, pentru activitatea culturală neobosită și de mare răsunet ce o desfășoară, în calitate de om de litere și psiholog. Succes, Melidonium!

Lasă un răspuns