«

»

Lia Ruse – Joc suav

Joc suav, arşita zilei cu umbre lungi!
Sângerând văzduhul, din nou, aluneca
În sărbătoare, împărţind soarele-n dungi.
Peisaj colorat, o mână desena…
Ceva mai încolo era o câmpie,
Clipele se-nşirau în salba timpului,
Iz de smirnă, busuioc şi iasomie
Dilata voluptatea anotimpului.
Zefirul se ondula-n crengi armonios
Parcă era dansatoare andaluză
Şi-ntr-un semn de iubire, atât de frumos,
În piruiete, m-a sărutat pe buză.
Momente de vis, pasul acestei iubiri,
Şi clipa de vecie în care m-ai ales
Pluteau pe linişti fluide, sub presimţiri…
Câtă nebunie, amândoi, am cules!
Sentimente tandre, mângâieri ca de moar
Înflorind emoţii, farmec de culoare…
Ne-am trezit într-un joc de lumini, era doar
Puritate,.. bucurie temătoare.
Cerul deschis cernea picuri de vioară
Vremea prea dulce aripa-şi întindea
Peste semnele alunecate-n vară,
Peste strălucirea care ne oglindea…
Joc suav, arşita zilei cu umbre lungi!
Sângerând văzduhul, din nou aluneca
În sărbătoare, împărţind soarele-n dungi.
Peisaj colorat, o mână desena…

Lasă un răspuns