«

»

Catastrofalele avantaje ale mașinismului

Spusa „Cum îți așterni, așa dormi” este perfect valabilă nu numai pentru un individ oarecare, ci și pentru întreaga omenire. Adică, rând pe rând (totul a pornit din Occident) comunitățile și popoarele s-au lăsat îngenuncheate, cu efort și entuziasm, de nebunia unei civilizații devastatoare, centrată în exclusivitate pe triada consum-comoditate-confort (crâncena lege nescrisă a celor trei „c”-uri), pentru ca astăzi, după vântul semănat atâția ani în lume, să poată culege furtuna nechibzuinței de care, chiar și acum în ceasul al doisprezecelea, continuă să dea dovadă: poluare cât încape, cruzime, neliniște, perfidie, boli cu toptanul și accidente cu carul.
Toate ca toate, dar iată două mari și trufașe paradoxuri, în care grosul omenirii (fericiți sunt acei puțini pământeni ce încă n-au încăput, ori au scăpat cu fuga din ghearele acestei harpii!), grosul omenirii, prin urmare, continuă – aidoma viermelui cuibărit în hrean – să se bălăcească:
1)Nu numai că absurda noastră civilizație n-a rezolvat niciuna din problemele fundamentale ale omenirii (singurele avantaje de pe urma mașinismului, mai nou ale automatismului, sunt comoditatea și viteza de deplasare) și n-a instaurat pe planetă mult visata fericire generală, dar – dimpotrivă – a diversificat paleta acestor probleme și le-a făcut de rang global (poluarea, terorismul, stresul, foamea, asimetriile economice și sociale etc.), astfel dovedind că-i atotputernica făcătură a acestei lumi necumpătate, care zi de zi și ceas de ceas distorsionează, pervertește, amăgește și îmbolnăvește miliarde de oameni.
2)Cu toate că nimeni nu mai crede în steaua ei (mașina lumii fără frâne a luat-o de ceva timp la vale), totuși, din ce în ce mai mulți pământeni caută din răsputeri să bea o cantitate cât mai mare din otrava perfidelor ei avantaje: autoturisme, avioane, telefoane mobile, televizoare, cuptoare cu microunde etc.
N.B.La toate aceste catastrofe directe, la vedere și dorite de uriașa masă a cosumatorilor, se adaugă cele indirecte și tăinuite, însă dorite de cercurile politico-militare și de oligarhia financiar-industrială din umbră: războaie declarate și conflicte economico-strategice întreținute, uriașe cheltuieli cu înarmarea furibundă și însemnatul spor al poluării prin experimentarea noilor arme de distrugere în masă.
Nu-i așa că, prin inconștiența și zorul cu care își caută sinuciderea ascunsă sub atrăgătorul ambalaj al civilizației, preamodernii oameni ai zilelor noastre seamănă cu acei fluturi de noapte, care, irezistibil atrași de flacăra lumânării, până la urmă sfârșesc prin a-și arde aripile?…
Nu pledez pentru totala renunțare la civilizație (întoarcerea la natură n-a fost cu putință în urmă cu 250 de ani, cu tot apelul filosofico-educativ al lui J.J.Rousseau), ci pentru reducerea efectelor ei nimicitoare (mai puțină poluare, mai puțină încredere în mistica tehnologiei și mai mult respect din partea majorității semenilor, mari și mici, pentru natură). Da, căci noi cu toții trebuie să luăm aminte că actuala civilizație s-a întors împotriva viului și că la propriu ea a ajuns să-l strângă de gât pe creatorul ei (tot mai mulți suferinzi și morți din pricina noxelor, tot mai multe aglomerații urbane, nemaivorbind de centrele industriale, unde aerul curat, așa cum ni l-a dat bunul Dumnezeu, este doar o amintire).

Sighetu Marmației, George PETROVAI
8 sept. 2016

Lasă un răspuns