«

»

Generalul de corp de armată Nicolae Dăscălescu

Centenarul artileriei antiaeriene române.


 

La data de 19 septembrie 2016 s-au împlinit 100 de ani de la prima victorie antiaeriană și înființarea armei Rachete și Artilerie Antiaeriană în Armata Română.
Primele unități și subunități de artilerie antiaeriană dislocate în garnizoana Roman au fost bateriile de autotunuri care au acționat în sprijinul Diviziei 7 Ionfanterie ,,Roman” în timpul operațiunilor militare din timpul Războiului pentru Întregirea României.
După retragerea armatei române în Moldova la începutul anului 1917 și intensificarea activității aeriene a inamicului în zonele de concentrare cu trupe și tehnică, Marele Cartier General a pus problema înzestrării cu cât mai mult material antiaerian.
Amenajarea acestui material s-a executat la Pașcani, sub îndrumarea maiorului Gheorghe Popescu din Regimentul 24 Artilerie ,,Roman” și a ofițerilor francezi din Misiunea Militară Franceză, căpitanii francezi: Giborz, Marie, Vincent şi sublocotenentul Bartolome.
La intrarea României în cel de-Al Doilea Război Mondial, Gruparea 2 Artilerie Antiaeriană ,,Moldova” era subordonată Comandamentului Apărării Antiaeriene și avea de apărat principalele obiective dispuse în zona sa de responsabilitate.
Punctul de comandă al Grupării 2 Artilerie Antiaeriană ,,Moldova” se afla la data de 3 iulie 1941 în orașul Roman și avea misiunea de a realiza apărarea antiaeriană în raionul Pașcani-Slobozia-Roman.
De remarcat este faptul că începând cu anul 1942, comandant al unei secții de artiterie antiaeriană din cadrul Bateriei 109 Rheinmetall, era istoricul militar romașcan, general de corp de armată Vasile Bărboi, pe atunci tânăr sublocotenent, proaspăt absolvent al Școlii de Ofițeri de Artierie Antiaeriană din București.
Un aport deosebit la obținerea victoriilor în confruntarea cu inamicul aerian a avut și sergentul Andrei Carpușca din orașul Roman care încadrat fiind la Bateria 109 Rhm. a fost decorat cu medalia ,,Serviciul Credincios” : ,, pentru curaj și destoinicie în luptele din fața Odessei”.
După data de 23 august 1944, pentru unitățile de artilerie antiaeriană dispuse în zona de operațiuni aflate în Moldova, se punea problema desprinderii de pe front, regruparea și deplasarea spre București.
Divizionul 18 din Regimentul 15 Artilerie Antiaeriană avea în subordine Bateriile 29 și 43 dislocate la Roman și Bateriile 131,139 și 109 la Bacău. De asemenea la Roman mai era cartiruit postul de comandă al Divizionului 21 Artilerie Antiaeriană cu bateriile 8,35,113 la Roman și 114, respectiv 227, la Miclăușeni și Buhăești.
Din toate subunitățile Regimentului 15 Artilerie Antiaeriană , doar Divizionele 18 și 21 dislocate la Roman, erau unități mobile și erau dotate cu mijloace auto.
După ruperea frontului, Divizioanele 18 și 21 din compunerea Regimentiului 15 Artilerie Antiaeriană dislocate în garnizoanele Roman și Bacău, au început la data de 24.08.1944 retragerea către Mărășești, pentru a evita căderea în încercuire.
Veteranul de război, general de corp de armată Vasile Bărboi rememoreză:
,, Ofensiva trupelor sovietice continua cu aceeasi intensitate si nu erau semne ca noul aliat era dispus sa ne considere amici. Aviația sovietica bombarda trupele noastre” .
În dimineața zilei de 25 august 1944, trupele sovietice aflate în ofensivă depășiseră Bacăul și se apropiau de Adjud , situație în care comandantul Brigăzii 2 Artilerie Antiaeriană a ordonat ca evacuarea bateriilor de artilerie să se execute pe calea ferată , urmând ca o parte din punctul de comandă se execute deplasarea cu mijloacele auto din dotare.
Ordinul comandantului Corpului Aerian Român transmis de colonelul Ionescu State dintr-un avion ,,Fiesler-Stork” unităților de artilerie antiaeriană dislocate în Moldova a fost de regrupare la Stîlpu-Buzău.
Regimentul 2 Artilerie Antiaeriană, va reveni în garnizoana Roman la mijocul anului 1945. În conformitate cu ordinul ministrului Apărării Naționale transmis prin Marele Stat Major cu nr.41900 din data de 15 august 1947, Regimentul 2 Artilerie Antiaeriană s-a dislocat pe calea ferată, din garnizoana Roman în garnizoana Galați.
Personalitatea militară cea mai reprezentativă din arma artilerie antiaeriană, a fost generalul de corp de armată Nicolae Dăscălescu.
Nicolae Dăscălescu s-a născut la data de 29 iunie 1884, în satul Căciulești, comuna Girov, județul Neamț. Între anii 1906-1908, urmează cursurile Școlii de Ofițeri de Artilerie din București și ulterior ale Școlii Superioare de Război.
A parcurs toate treptele carierei militare, de la gradul de sublocotenent, la general de corp de armată.
Este avansat la gradul sublocotenent în anul 1908 și repartizat în garnizoana Roman, în funcția de comandant de pluton la Regimentul 8 Artilerie ,,Roman”, calitate în care a participat la cel de-Al Doilea Război Balcanic.
A participat la Războiul pentru Întregirea României, având funcția de comandant de baterie și divizion în cadrul Regimentului 4 Artilerie ,,Roman”. După încheierea războiului , între anii 1919 -1920, a îndeplinit și funcția de comandant al Regimentului 4 Artilerie ,,Roman”.
Celebrul istoric și om politic Gheorghe I. Brătianu, în anul 1917, sublocotenent în Regimentului 4 Artilerie ,,Roman” și subordonat al maiorului Nicolae Dăscălescu, a menționat mai târziu, următoarele despre acesta: „rareori un simț mai înalt al datoriei și dreptății s-a împerecheat cu o mai desăvârșită simplicitate, cu o mai prietenoasă modestie. Astfel de caracter îți (mai) redau încrederea în armată și în omenire”.
În anul 1995, Brigada 1 Rachete Sol – Aer, mare unitate din armata română, primește denumirea onorifică ,,General Nicolae Dăscălescu” , comandantul primului regiment de apărare împotriva aeronavelor, care a urcat în ierharhia militară până la demnitatea de comandant al Armatei a IV-a română, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
S-a identificat cu soldatul de rând, pe care l-a iubit, îmbărbătat și răsplătit, fiind supranumit ,,generalul soldat”.
Încheierea celei de-a doua confl agrații mondiale a marcat începutul dramei generalului Nicolae Dăscălescu. Astfel, la 24 august 1946 a fost acuzat de crime de război, dar în lipsa probelor a fost achitat de Curtea de Apel București
A fost decorat cu numeroase ordine și medalii : Ordinul ,,Sfânta Ana” cls. a 3-a, ,,Coroana României” cls. a IV-a, cu spade, în grad de ofițer, cu panglică de Virtute Militară, Ordinul ,,Mihai Viteazul”, Crucea Ordinului ,,Vulturul German”, Ordinul ,,Steaua României” cu spade în grad de Mare Ofițer cu panglică de Virtute Militară, Ordinul “Coroana României” cls. a III-a, Medalia ,,Cruciada împotriva comunismului”.
Considerat a fi fost unul dintre cei mai reprezentativi generali ai secolului trecut, Nicolae Dăscălescu a încetat din viață la 26 septembrie1969, în orașul Piatra Neamț.

Sorin Grumuş

Bibliografie:

  • STROEA, Col.prof.univ.dr. ADRIAN, ș.a., Enciclopedia artileriei române, Editura Centrului Tehnic- Editorial al Armatei, Bucureşti, 2014.
  • General maior (r)‹ prof.univ dr. Visarion Neagoe ,,Artileria antiaeriană română în perioada Primului Război Mondial” în Document- buletinul Arhivelor Militare Române nr. 2 (52)2011.
  • General-maior (r)‹prof.univ.dr.Visarion Neagoe ,,Artileria antiaeriană în Campania anului 1941” în Document- buletinul Arhivelor Militare Române nr. 3 (53)‹2011.

Lasă un răspuns