«

»

Gabriel Stănciulescu – Aș transforma o clipă-n veșnicie

Gabriel Stanciulescu

Când ești cu mine, ziua-i clipă,
Asudă mintea-n prag de seară,
Ne plimbă vântul pe o aripă
Și nu se- ntâmplă prima oară.

Plutim, ca fulgii de Albatros,
Când apele-s învolburate ,
Te prind de mână, afectuos,
O, Doamne!.., câtă voluptate!.

Trăirile se leagă-n lanțuri ,
Nu obosesc, când se repetă,
Cu o partitură ca în valsuri
Și-o broderie de croșetă.

A trecut noaptea într-o clipă,
Razele privesc la soare,
Ce frumos când se-nfiripă
Din iubire, o încleștare!

Când simțirea-și pierde urma,
Timpul curge-n dibăcie,
Lângă tine aș transforma
Orice clipă-n veșnicie.

SLG – Decembrie 2015.

Lasă un răspuns