«

»

Veronica Sandu-Bulat: versuri

La ce-as trai

In intuneric umbra-ti pot cunoaste;
Si de-mi vorbesti in soapte,
Te pipai fara ca sa fii,
In fiecare noapte.

Veronica Sandu-Bulat

In lumea mea de vis te cant –
Ba te urasc, ba stau si pling.
Esti leacul care ma trateaza,
Si forta ce-mi da viata.

Un idol nesimtit, carui ma inchin,
La bucurie si-in suspin.
De-ai fi si-un demon, te-as iubi.
La ce-as trai, daca n-ai fi?

(15 noiembrie 2016)
***

Rasplata

Noaptea Luna de pe cer
Ma invita in Eden.
Stelele ca sa le numar,
Soarta sa o tin de umar.

Naucit pivesc la astri,
Fara a gandi la moaste.
Veacu-i clipa-in paradis,
Viitor devine vis.

Uit iubirea ce-am tradat,
Nu o am cu-adevarat.
Marturisesc tacut la Luna,
Despre-o dragoste nebuna.

Mandrulito cu drag nume
Spune-mi tu ceva anume:
E noroc sau e pacat
Sa iubesti cu-adevarat?

Pacat, pacat, mare pacat,
De dorul inimii ratat.
Cuvinte dulci nu au putere,
S-acopere o grea durere.

Infima speranta dispare,
Precum un nor de fum in zare.
Dau rugaciune zi de zi,
Rasplata pentru-a nu gandi.

(14 noiembrie 2016)

***

Nostalgie

Mii dor de ochii tai senini,
Cu zambetul mereu te-alin.
Buzele mele te cheama cu dor,
In gand continuu sa te-ador.

Am obosit. Devin straina,
O floare rupta din gradina.
Miros curat si ratacit,
Te-am cautat, caci mi-ai lipsit.

Pe valul existentei ratacesc.
Incerc, cum pot, sa m-amagesc.
Ce e frumos sau tie-ti pare,
De fapt, e un miraj in departare.

(17.noiembrie 2016)
***

Singuratate

Cosmosul coboara alene,
Singuratate peste mine asterne.
Ce am de trecut, eu voi trece,
E nevoie de minte la rece.

Grava dilema a eternitatii,
Pare-un indice al Divinitatii.
Ce-i la oameni neputinta,
Joaca Universul-in vointa.

(14 noiembrie 2016)

Veronica Sandu-Bulat / medic / Ialoveni / Moldova de Est

Lasă un răspuns