«

»

Scriitorul Constantin Virgil Gheorghiu, corespondent de război în Garnizoana Roman


Constantin Virgil Gheorghiu, născut la data de 15 septembrie 1916 în localitatea Războieni din județul Neamț a fost un important scriitor și teolog român. Urmează clasele primare în satul Petricani, și ulterior cursurile Liceului Militar Ferdinand I din Chișinău.
În anul 1936, se înscrie la Facultatea de Litere şi Filosofie din București. În perioada studenţiei, publică în mai multe reviste, printre care și în „Bilete de Papagal”, condusă de Tudor Arghezi. Debutează în februarie 1937, cu volumul de poezii: ,,Viaţa de toate zilele a poetului,” iar în luna martie 1940, câştigă premiul de poezie al Fundaţiei Regale, cu volumul ,,Caligrafie pe zăpadă”.
La intrarea României în cel de-Al Doilea Război Mondial este mobilizat într-o unitate de vânători de munte, și ulterior este repartizat la Marele Stat Major, în cadrul Studioului Central de Radio.
Angajat corespondent de război la Secţia de Presă şi Propagandă, pleacă pe front de unde trimite reportaje pentru ziarul „România”, ce vor fi reunite în volumul: ,,Ard malurile Nistrului” apărut în anul 1941 și prefaţat de Tudor Arghezi
Despre perioada petrecută în spatele frontului, Constantin Virgil Gheorghiu va consemna cu amărăciune :
,,Trebuia să ascult, ziua și noaptea, cu casca la urechi, emisiunile în limba franceză ale tuturor posturilor de radio din întreaga lume (…).Colegii mei se aflau acolo în linia a I-a, exercitându-și temerara lor profesie între ghiulele, șloanțe și obuze.Eu ședeam cu casca la ureche și ascultam știrile transmise de ei.Trebuia să plec.Eram hotărât să ajung pe front…”
În cele din urmă, la solicitarea sa, va fi numit corespondent de război și repartizat la Secţia de Presă şi Propagandă, cu misiunea de a însoți unitățile operative ale armatei române în campania împotriva Uniunii Sovietice.
În volumul ,, Ard malurile Nistrului” autorul prezintă în calitate de martor ocular, aspecte dramatice din timpul bombardamentelor executate de aviația sovietică asupra orașului Roman, în luna iunie 1941:
,,Pe aeroportul din Roman, care se afla lângă cimitir, aflu că în cursul nopții avioanele inamice au aruncat bombe.Unele au căzut în cimitir scoțând oasele morților afară, iar altele au căzut chiar pe aerodrom. Deși au căzut multe bombe nici una nu a făcut explozie…Am dormit la niște lipoveni din Roman care mi-au dat pâine de casă, ouă fierte și lapte cald…”
Va participa la campania militară a armatei române din Bucovina de Nord și din Crimeea, în urma căreia se îmbolnăvește, și este demobilizat.Ulterior, a primit o misiune diplomatică, fiind trimis ataşat cultural la Legaţia Română din Zagreb. După încheierea războiului, este internat o perioadă de doi ani într-un lagăr de prizonieri. După eliberare, se stabilește la Heidelberg, unde se înscrie la Facultatea de Teologie.
În anul 1948, publică romanul ,,Ora 25”, capodopera literară, ce va fi ecranizată la Hollywood, în 1961, cu Antony Quinn şi Virna Lisi în rolurile principale.
La 23 mai 1963, Constantin Virgil Gheorghiu este hirotonisit preot la Biserica Ortodoxă Română „Sf. Arhangheli” din Paris și înălţat, în 1966, la gradul de econom-stavrofor de Patriarhul României, Justinian Marina.
Personalitate complexă și controversată a exilului românesc, Constantin Virgil Gheorghiu a încetat din viață la Paris, la data de 22 iunie 1992.

Sorin GRUMUȘ

Bibliografie:
– Constantin Virgil Georghiu, Ard malurile Nistrului, Editura GEEA, București, 1993;
– Revista ART-EMIS, 22 iulie 2011.

Lasă un răspuns