«

»

Constantin Mănuță – Iubirea de pe facebook

Constantin MĂNUȚĂ poet, membru USR, filiala Iaşi

Nina Gonța este născută în satul Pănășești, raionul Strășeni din Republica Moldova, iar din anul 2000 locuiește la Iași, în România.
Scriitoarea desfășoară o activitate literară bogată, complexă și nuanțată scriind proză, poezie, traduce din limba rusă în limba română și invers, este prezentă în diverse antologii literare, colaborând în același timp la diferite reviste și este premiată la festivalurile naționale și internaționale de literatură.
În anul 2012, publică prima sa carte la Editura SITECH din Craiova, În căutarea bărbatului ideal (Pagini basarabene), o amplă proză despre viața autoarei și despre problemele Basarabiei pe când se afla în componența URSS.
În 2013, apare le Editura SITECH din Craiova romanul Ioana(Pagini basarabene) și o culegere de eseuri, Întâmplări și gânduri. Ediția a II-a a romanului Ioana este publicată în cadrul Editurii Rafet, Râmnicu Sărat.
Autoarea Nina Gonța continuă să dea la iveală noi creații și gânduri alese în 2014, un an foarte prolific cu patru titluri: Mestecând în cratiță, -Povestiri, Ed. Rafet, Râmnicu Sărat, Pagini basarabene-memorii la Ed. MJM, Craiova, Destin de femeie-Povestiri de viață, Ed. Rafet, Râmnicu Sărat, Dor…de Basarabia (de prin sertare adunate) poezie, proză, traduceri, Ed. Rafet, Râmnicu Sărat.
Anul ce a urmat, 2015 o găsește pe Nina Gonța la Iași cu două cărți intitulate: Toamna îndrăgostită, versuri, Ed. PIM pe care o și lansează într-un cadru deosebit de festiv, Târgul de carte LIBREX Iași 11-15 martie (13 martie) și Trăiri, versuri, Ed. PIM,Iași.
Romanul În mrejele vieții (Roman internautic-feisbucist), după propria-i denumire dată de autoare, ancorează cititorul într-o lume virtuală aceea a căutării pe Computer a diferitor experimente și senzații sexuale tari oferite online.
Navigatorii de pe astfel de canale de socializare își făuresc adesea o altă identitate, fiind desprinși de realitatea cotidiană, dură uneori, alteori inexplicabil de frumoasă atunci când este trăită la modul autentic, adevărat.
Personajele principale sunt: Vlad căsătorit cu o femeie de altă religie, are o fată Sonia și trăiește separat de soția legitimă, datorită acestui nod gordian, al neacceptării divorțului de către religia în speță.
Nicoleta – pensionară, în vârstă de 60 de ani este traducătoare și împreună cu Vlad își descoperă, la vârsta a treia, și trăiesc o tumultoasă poveste de iubire.
Autoarea bate monedă pe latura erotică a cuplului, pe senzualitate și mai puțin pe o iubire adevărată, tradițională, cum ar fi normal, deși nu lipsesc episoadele frenetice, de dragoste trăite de cei doi.
Este scoasă în relief incapacitatea bărbatului de a fi fidel unei singure femei, ca în cazul lui Vlad, care a avut și alte relații anterioare cu: Cătălina, Mirela, Delia, Manuela și negresa Renni care-i oferea servicii sexuale online.
Profesoara Petronela Angheluță (care este redactor și corector de carte) surprinde foarte bine în postfața Prinși în mreje… fizionomia personajelor, evoluția discursului narativ alternează cu cel descriptiv și amprenta subiectivității în relațiile dintre personaje domină structura narativă a romanului.
Neînțelegerile dintre Vlad și soția sa, în afară de caracterul religios, nefondat în viața reală, se bazează pe sentimentul iubire-gelozie, neloialitate, nesinceritate, încât ne-am putea apropia de eroii lui Standhal care se conduc după deviza că: „a trăi în sensul de a simți că trăiești înseamnă a încerca senzații puternice.”
Oamenii de la natură sunt construiți unul față de celălalt, din asemănări și diferențe, ceea ce duce la ideea că personajele cărții pot fi proiectate într-un univers limitat încât deosebirile dintre ele să devină similitudini, lucru explicabil și-n planul erotismului.
Gândul ne fuge departe în trecut la marile romane clasice de tip subiectiv, dacă ne-am referi la Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război și Patul lui Procust de Camil Petrescu ori Maitreyi de Mircea Eliade unde adevărata dragoste este puternic trăită. Patul lui Procust de Camil Petrescu are la bază scrisorile clasice din punct de vedere compozițional iar romanul Maitreyi de Mircea Eliade este construit pe tehnica jurnalului.
În romanul În mrejele vieții și Nina Gonța pune accentul pe tehnica ultramodernă a convorbirilor pe Facebook, pe sexualitate mai mult, decât pe trăirea unor sentimente pure, de dragoste adevărată.
Totuși finalul romanului este unul tragic bântuit de regrete tardive.
În viziunea lui Mircea Eliade sexualitatea are o funcție polivalentă, evidențiindu-se latura cosmogonică.
Timpul trăirilor interioare este un timp psihologic care-și pune amprenta pe cuplul adamic, mai ales atunci când iubirea devine un mod de nouă singurătate și impas.
Personajele dau dovadă de egotism de exacerbare a propriului eu, trăind mai mult în profan decât în sacru, neacordând o semnificație deosebită existenței umane.
Autoarea pune un real accent pe modalitatea de introspecție a personajelor, conducând bine tehnica monologului și a dialogului, ca-n romanele moderne.
Dogma catolicismului nu admite divorțul. Vlad și consoarta sa legitimă nu pot accede la refacerea unității primordiale a cuplului biblic, de a duce iubirea în Absolut.

1 comment

  1. Nina Gonţa

    Mulţúmesc, domnule Constantin Mănuţă!
    Mulţumesc, Doamnă Emilia Ţuţuianu!

Lasă un răspuns