«

»

Participarea unităților militare din Garnizoana Roman la reprimarea Răscoalei țărănești din anul 1907


Anul 1906 a marcat împlinirea a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I, perioadă în care, în lumea satului românesc se acumulaseră grave probleme de natură socială și economică.
În februarie – martie 1907 în România a avut loc cea mai mare răscoală ţărănească din Europa secolului al XX-lea. Începută la Flâmânzi, în nordul Moldovei, răscoala a cuprins întreaga țară, cunoscând cea mai mare intensitate în Muntenia şi Oltenia
După izbucnirea revoltelor în localitățile din nordul Moldovei, Ministerul de Război a ordonat trimiterea de trupe pentru a stabiliza situația. Concomitent, la data de 4 martie 1907 Ministerul de Război a ordonat concentrarea tuturor rezerviștilor de la regimentele de infanterie și batalioanele de vânători aflate în subordinea Corpului IV Armată.
Pe raza judeţului Roman mişcările ţărăneşti au cunoscut o amploare destul de mare, pentru reprimarea acestora fiind destinate trupe din Regimentul 7 Infanterie ,,Prahova”, Regimentul 2 Roşiori ,,Bucureşti” şi Regimentul 31 Infanterie ,,Calafat”.
Cele mai puternice răscoale ţărăneşti de pe teritoriul judeţului Roman au avut loc începând cu data de 9 martie 1907 în localitatea Băceşti ( astăzi în jud. Vaslui). Pentru reprimarea acestora a fost destinat un detaşament din Regimentul 7 Infanterie ,,Prahova”, care a fost înconjurat şi atacat cu arme de foc de către răsculaţi.
Încleştarea ce a urmat, a avut drept rezultat, rănirea comandantului detaşamentului, iar din partea ţăranilor răsculaţi au căzut ucişi patru săteni şi mai mulţi au fost răniţi.
În repartiția ordonată de Ministerul de Război, în scopul reprimării răscoalelor țărănești, Divizia 7 Infanterie ,,Roman” avea în subordine următoarele unități:

1.Regimentul Dolj nr.1;
2.Regimentul ,,Rahova” nr.25;
3.Regimentul Argeș nr.4;
4.Regimentul III Dâmbovița nr.22;
5.Regimentul 3 Roșiori;
6.Regimentul 9 Călărași-cu două escadroane;
7.Escadrounl jandarmi călări;
8.Regimentul 8 Artilerie;
9.1/2 din Regimentul 4 Artilerie.

Din Garnizoana Roman au fost concentrați rezerviștii Regimentului 14 Dorobanți ,,Roman”, în timp ce la Iași s-a constituit un comandament special pentru gestionarea situațiilor de criză de pe teritoriul Moldovei, aflat sub comanda generalului Alexandru Tell, comandantul Diviziei 8 Infanterie.
În registrul istoric al unității romașcane se consemnează faptul că la data de 7 martie 1907, Regimentul 14 Dorobanți se afla cantonat la Paşcani, înlocuind Regimentul Bacău nr. 27, care se deplasase la Botoşani.
Marea unitate cu sediul la Roman, Divizia 7 Infanterie avea misiunea de a asigura ordinea în județele Roman, Vaslui, Tutova și Iași.
Ordinul Circular al ministerului de război nr. 269 din 27 martie 1907 privind structura organizatorică a diviziilor de infanterie după efectuarea deconcentrărilor pentru reprimarea răscoalelor țărănești din anul 1907, repartizează ½ din Regimentul 4 Artilerie ,,Roman” Diviziei 7 Infanterie și cealaltă jumătate Diviziei a 8-a Infanterie, ambele subordonate Corpului IV Armată.
Pentru reprimarea răscoalelor țărănești din primăvara anului 1907, Regimentul 8 Artilerie împreună cu încă șapte regimente din țară și cu jumătate din Regimentul 4 Artilerie a fost repartizat în subordinea Diviziei 7 Infanterie ,,Roman”.
Regimentul 8 Artilerie a participat la reprimarea răscoalelor țărănești atât în orașul Roman cât și în localitățile limitrofe. La data de 10 martie 1907 un detașament comandat de maiorul Tulea Carol, constituit din 200 de soldați au intervenit la bariera de intrare în oraș dinspre Bacău, împotriva unor cete înarmate de săteni din Trifești, care vroiau să intre în oraș. În urma confruntării, dintre soldați și țărani, au fost răniți patru răsculați.
De asemenea, la data de 7 martie 190 , un detașament constituit din efectivele regimentului, a participat în satul Cârligi, județul Roman la reprimarea țăranilor care manifestau o atiudine amenințătoare împotriva moșierului George Zarifopol.
Ordinul Circular al ministerului de război nr. 269 din 27 martie 1907 privind structura organizatorică a diviziilor de infanterie după efectuarea deconcentrărilor repartizează Regimentul 8 Călăraşi în Diviziei a 2 – a din Corpul I Armată.
Regimentul 8 Călăraşi a participat la reprimarea mişcărilor ţărăneşti din orașul Craiova precum și în judeţele Iaşi şi Botoşani, în perioada 27 februarie -1 aprilie 1907.
Extras din registrul istoric al Regimentului 8 Călărași referitor la acțiunile de reprimare a răscoalei țărănești în județele Iași și Botoșani în perioada 27 februarie-1aprilie 1907:
,, …În urma Ordinului telegrafic nr.25650 al Corpului 4 Armată, regimentul cu un efectiv de 17 ofițeri, 52 trupă, 371 cai și 5 trăsuri, a plecat la Hârlău pentru potolirea răscoalei țăranilor și paza acestui oraș.
Plecarea la ora 9,00 a.m.
Sosirea la ora 4,30 a.m.
Starea atmosferică: frig,zăpadă.
28 februarie
A ocupat această comună.
1Martie
Regimentul a primit ordinul telefonic al comandantului Brigâzii 4 Călărași de a merge la Podu Iloaiei.
Același efectiv.
Plecarea la ora 8,00 a.m.
Sosirea la ora 2,30 p.m.
Starea atmosferică:vânt, frig, zăpadă.
Regimentul a restabilit ordinea în localitate.
2 martie
Regimentul, cu 3 escadroane,a împiedicat prin șarje, pe răsculați de a pătrunde în oraș. Escadronul 2, căpitan Daschievici Ion, a fost detașat la Erbiceni, unde răsculații asediaseră conacul moșii urmând a o devasta.
Escadronul a intervenit, șarjând pe răsculați. Un locuitor a lovit pe un sergent cu un ciomag: sergentul parând lovitura, lama sabiei s-a rupt,iar locuitorul a fost lovit la un deget…”.
După potolirea răscoalelor țărănești, comandantul Diviziei 7 Infanterie generalul Arnold Beller a fost înlocuit la comandă de către generalul Alexandru Pavlo, șef de stat major fiind numit maiorul Iacob Zadik.
Fără îndoială că evenimentele tragice petrecute în primăvara anului 1907 constituie un subiect controversat, şi îmi exprim speranţa că cercetările ulterioare, vor stabili cu mai multă certitudine, rolul jucat de armata română în cadrul acestora.

 

Sorin Grumuș

Bibliografie:
– ȘPERLEA, Maior, dr., FLORIN, DRĂGHICI, LUCIAN, STĂNESCU, MANUEL, Armata română şi răscoala din 1907- Documente, Editura Militară, Bucureşti, 2007;
– Dr. OTU, PETRE, Generalul Constantin Prezan și răscoala din 1907 în ,,Document”- buletinul Arhivelor Militare Române, nr. 2 /(40) 2008;
– Octav Gvrilescu , 1907 pe teritoriul fostului județ Roman, în vol. Istoria oraşului Roman 1392-1992, Imprimeria ,,Bacovia” Bacău.

Lasă un răspuns