«

»

Generalul Ioan Florescu, în elita diplomației militare românești


Născut la 24 noiembrie 1879 la Viena, Ioan Florescu a fost o personalite a diplomației militare românești. Originile sale în privința tatălui sunt neclare, dar ascensiunea rapidă și bârfele epocii, îl identifică ca fiul nelegitim al generalului Ioan Emanoil Florescu, artizanul organizării și modernizării armatei române moderne.
După absolvirea Școlii Superioare de Război în ianuarie 1906, Ioan Florescu, este repartizat în cadrul Regimentului 14 Dorobanți ,,Roman”.
Datorită calităților excepționale dovedite , în anul 1912 este detașat la Statul Major Regal, unde devine Aghiotantul Personal al prințului Moștenitor Ferdinand. În această calitate participă la cel de-Al Doilea Război Balcanic din anul 1913, cu gradul de căpitan. Cu ocazia încoronării lui Ferdinand ca rege al României, a fost însărcinat ca atașat pe lângă delegația Olandei.
În perioada cât a activat în Statul Major Regal a obținut admirația regelui Ferdinand I care aprecia la ofițerul Ioan Florescu : ,,rara distincție și capacitate de lucru”.
După intrarea României în Primul Război Mondial, ofițerul de intendență Ioan Florescu a primit sarcina să organizeze funcționarea serviciilor Armatei I – a.
La data de 15 octombrie 1917, a fost numit în funcția de Atașat Militar la Roma.
După încheierea Primului Război Mondial, colonelul Ioan Florescu a fost numit în funcția de Șef al Secției Operații. În foaia calificativă pe anul 1920/1921, șeful său direct, generalul Nicolae Samsonovici, fost șef de stat major al Diviziei 7 Infanterie ,,Roman” îl caracteriza:
,,Dotat cu o mare putere de muncă, inteligent și cu spirit de analiză foarte dezvoltat, fiind liniștit și cu mult tact, acest distins ofițer este un excelent element bine pregătit pentru serviciul de Stat Major.”
Participă ca membru în delegația oficială a României, cu prilejul semnării Convențiilor Militare încheiate cu Polonia și Iugoslavia.
La propunerea generalului Nicolae Samsonovici, conform Înaltului Decret nr. 73 din 5 ianuarie 1924, colonelul Ioan Florescu a fost înaintat la gradul de general de brigadă.
Pentru meritele deosebite dovedite în timpul Războiului pentru Întregirea României a fost decorat cu Ordinul ,,Coroana României clasa a III-a”.
Pe parcursul carierei militare a colaborat cu instituțiile militare de învățământ și a scris numeroase articole de teorie și strategie militară în Revista Militară.
Generalul Ioan Florescu se înscrie în seria personalităților militare care și-au desfășurat activitatea în structuri militare din Garnizoana Roman.
Generalul Ioan Florescu a încetat din viață la data de 28 noiembrie 1931.

Bibliografie:
– Statul Major General în arhitectura organismului militar românesc (1859-2009), Serviciul Istoric al Armatei, Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2009.
– http://www.ordersandmedals.ro

Lasă un răspuns