«

»

Dorel Schor: Vladimir Kara, născut în Rusia – made în Franţa


 

Acesta este numele unei expoziţii colective ale câtorva artişti plastici de origine rusească, trăitori la Paris, formaţi cu precădere ca pictori în Franţa, unde au avut primele succese şi de unde au început cariere promiţătoare. Printre ei, Vladimir Kara, un artist original şi remarcabil. Am avut mai de mult ocazia să scriu despre arta sa, pentru că el se află în anturajul maestrului Samy Briss care, cu prilejul unei expoziţii a unor lucrări ale sale, l-a alăturat şi pe mai tânărul său coleg. Cea ce echivalează cu o recunoaştere şi un certificat de calitate.
Picturile lui Vladimir Kara, realizate într-un limbaj simbolic şi figurativ, dovedesc o concepţie personală şi originală, propunându-i privitorului un punct de vedere aproape singular pe considerente formale, stilistice şi tehnice. Ele ne obligă la un exerciţiu de imaginaţie, născut din dualitatea în limbajul artei, dualitate între ideie şi imagine. Uneori, aparent foarte simplu, tabloul lui Vladimir Kara e încărcat cu poezie vizuală, imaginea subtilă este intensă, culorile dialoghează, iar abilitatea creativă a pictorului sugerează autoidentificarea sa cu subiectul.
Ironia subtilă şi umorul fin întovărăşesc pânzele în subsidiar, în ciuda faptului că picturile lui Vladimir sunt emblematice, cu încărcătură simbolică şi cu un mesaj adesea militant şi idiologic. Pictorul pendulează între impulsiv şi prudent şi, personal, am impresia că nu e străin de anumite stări din ţara sa de origine. Scenele pictate au un caracter dramatic, degajând uneori din compoziţii insolite o boare de mister. Ele exprimă solitudinea personajelor ,
întotdeauna într-un decor elegant şi atractiv.
Acum, Vladimir Kara ne învită la Spaţiul Roumaniile, la Nyons, la o expoziţie de lucrări recente, în seria manifestărilor de vară. Lucrările sale, în opinia criticilor francezi, au un caracter puternic, care crează un univers atemporal, cu personaje străine în decoruri tulburătoare. Farmecul imaginilor, melancolia lor difuză, concepţia personală, misterul care se degajă sunt contribuţii subiective la memorie, în buna tradiţie a iudaismului insidios.

Dr. Dorel Schor

Lasă un răspuns