«

»

Constantin Mănuță – cronici la cărțile Fărâme și Memorii bolnăvicioase, de Nina Gonța

SKM_C45817110512210

FĂRÂME „Reporter” de Iaşi sau INSTANTANEE, Editura PIM, Iaşi, 2017 şi MEMORII BOLNĂVICIOASE, Editura Ro.cart, Bucureşti, 2017

Proza Ninei Gonţa cuprinde adevărate fărâme, secvenţe de viaţă sau instantanee, autoarea erijându-se într-un Reporter de Iaşi.
Din fărâme este alcătuită viaţa noastră afirmă prozatoarea şi gândul ne trimite la volumul de Momente şi schiţe de I.L.Caragiale. La fel ca marele clasic al literaturii române autoarei îi place să observe oamenii, să le asculte poveştile de viaţă, să pătrundă dincolo de lumea realităţii cotidiene în lumea ireală a misterelor sufleteşti, în căutarea adevărului mult clamat şi de poetul naţional Mihai Eminescu.
„Ce se ascunde în spatele acestor discuţii, gesturi, priviri? Unde este adevărul adevărat?”
Oamenii adulţi au o gândire controlată. Există o atitudine critică faţă de aspectele sociale, iar scrisul terapia de moment se transformă în psihoterapie.
Apropierea de I.L.Caragiale o afişează deschis când afirmă că descrie situaţii şi momente. Fărâmele nu sunt nici nuvele nici reportaje literare, ci schiţe cu o deosebită acuitate senzorială, izvorâte din preaplinul sufletesc al creatorului.
Volumul de proză debutează cu un moment al alegerilor din Republica Moldova, 13 noiembrie 2016, când a fost ales preşedinte Igor Dodon. Apoi schiţa Prima zi, de… după prezintă situaţia tinerilor, aduce o critică vehementă şcolii din ziua de azi, deplânge situaţia familiei când bărbaţii se transformă în femei şi invers. Sunt redate aspecte de la Poşta Română şi Starea Civilă, de la Administraţia cimitirelor, din autobuze. Vorbeşte despre România… înjurăturilor, despre modul în care oamenii sunt Furaţi… pe faţă de către Societăţile Primăriei, consideră că Poliţia română este o dezamăgire totală. O schiţă este intitulată ironic Două lozuri (nr.2) (nr.2…să nu zică I.L.Caragiale că l-am plagiat), într-un magazin se vorbeşte despre Iliescu şi Unirea, se dau sfaturi pentru Anti-îmbătrânire. O vizită De Crăciun la Palat prezintă o situaţie stânjenitoare. Peripeţii româneşti în prag de iarnă conturează situaţia financiară de la un bloc al Primăriei, modul cum se plăteşte Apa caldă. Consideră că scrisul este O boală incurabilă: „Să las să curgă fantezia,/ ca din ceruri o boală curată,/ extazul poetic să-mi cuprindă ființa,/ să se bucure inima mea toată.” Exemplele ar putea continua până la Cancerul, textul tradus din limba rusă, care sunt o dovadă clară că Nina Gonța are reale aptitudini de prozator, de o forță artistică nebănuită, aproape nici de Domnia Sa știută.

SKM_C45817110512190

O proză interesantă și captivantă scrie Nina Gonța în romanul de tip carte-mărturisire cu titlul Memorii bolnăvicioase, care din start atrage atenția cititorului, pus în fața unei situații dramatice din viața autoarei.
Prezentându-și boala, suferințele prin care a trecut Nina Gonța scrie această carte ca o sumă de frânturi desprinse dintr-un jurnal din anii: 2014,1966,1968,1970,1971,1977,1978,1979 și revine la 2014, face o serie de confesiuni sufletești în capitolul Boala și relația noastră cu Dumnezeu, Fiecare om este o insulă, Bătrânețea și moartea apoi două texte traduse din limba rusă, vorbind despre personalitatea lui Arkadii Ciujoi și boala secolului Cancerul, continuând cu spicuiri Dintr-un carnețel îngălbenit de timp, amintind de o serie de remedii pentru bolile grele, consemnează mai apoi Despre două cărți folositoare, Sfaturi, traduceri din nou, un Rezumat și încheie cu o Notă biobibliografică.
Este o carte cu un conținut narativ, eterogen, în sensul că pe lângă tragica confesiune despre viața personală, cuprinde și un articol despre cancer – boala veacului nostru .
Un alt capitol cuprinde remedii naturiste, tratamente alternative, sfaturi, cugetări și alte metode prin care se pot trata mai eficient bolile, așa cum precizează și-n Rezumat, unde ne propune o întoarcere la origini, ceea ce amintește de cel mai mare istoric al religiilor Mircea Eliade, care propunea o regândire a dimensiunilor arhaice a omului, pentru noi care trăim într-o societate modernă, hipertehnologizată, e nevoie ca omul să învețe din nou, să trăiască universal.
Proza pe care o scrie Nina Gonța o putem apropia de proza H.P.Bengescu, într-un anumit sens, propune sondarea psihicului uman, dar și cercetarea fizicului, dus în vecinătatea condiției metafizice a omului, prin introducerea sintagmei de trup sufletesc. De aici concluzia că sufletul într-o viață fizică nu poate fi separat de trup.
Memorii bolnăvicioase de Nina Gonța este o carte de observații psihologice, dublate de cunoștințele medicale despre boală, încât am putea spune că analiza psihologică este urmată de pasiunea științifică, dacă l-am cita pe E.Lovinescu din Istoria literaturii române contemporane.
Nina Gonța se înscrie pe linia marilor săi înaintași: Camil Petrescu, H.P.Bengescu, Mircea Eliade, creând o proză subiectivă, surprinzând maladivul din corpul și sufletul uman, știindu-se faptul că suferința fizică o determină pe cea morală.
H.P.Bengescu pune un accent deosebit pe boală, pe starea maladivă (pe care o caută și alți scriitori), afirmând că boala este compromisul firesc dintre viață și moarte, ori extazul lent al miracolului de a exista.
Fiecare om este o insulă afirmă Nina Gonța și credem că trebuie să știm să o păzim, s-o ocrotim și s-o apărăm acum și întotdeauna, cu îndemnul adresat cititorului de a parcurge proza și poezia sa, ca pe-o adevărată lecție despre viață.

Lasă un răspuns