«

»

Dorel Schor – Autentică

Era o zi de marţi şi marţi sunt trei ceasuri rele, dar nu asta îl indispunea pe dentistul Kleinergrois. Acceptase, la cererea unor colegi, să se deplaseze la intreprinderea „Şurubelniţa” unde urma să facă un control stomatologic serios lucrătorilor. Astfel de controale se practicau la mai toate unităţile şi, cel puţin lui Kleinergrois, îi venea rândul cam la câteva luni odată. De fiecare dată altundeva,
dar cam după acelaş scenariu. Se vor prezenta şi aici mai ales ipohondrii şi chiulangiii, gândi, primii cu sumedenie de întrebări ciudate, ceilalţi miştocari şi vorbă lungă, specialişti în „arderea gazului”.
Kleinergrois conducea maşina fără entuziasm, gândindu-se la mulţimea de falşi pacienţi care umpleau desigur sala de aşteptare. Când, deodată, simţi că nu stăpâneşte ca lumea volanul, opri pe dreapta şi constată că o roată aproape se dezumflase cu totul. Pancer! Se apucă, fără nici un entuziasm să monteze cricul,
să învâtească manivela, să scoată dibluri, să le pună înapoi, să fixeze roata de rezervă, să… Se murdări pe mâini cu ceva negru şi mirositor, îşi frecă fără să vrea nasul şi o ureche, cea ce i se întâmpla întotdeauna când avea degetele pătate.
Sosi cu întârziere la „Şurubelniţa” şi nici nu apucă să se spele pe mâini, când un tip bondoc şi rotofei intră insolent şi cu prestanţă în cabinet, precizând că el e primul. Era, fără îndoială, un tip obişnuit să comande, un şef de echipă sau ceva similar. Kleinergrois îl pofti să ia loc şi-i spuse să deschidă larg gura. Numai că privirea insului rămase pironită pe mâinile mânjite ale dentistului, oprindu-se mai apoi pe nasul lui.
– Ce-ai păţit, nene, că arăţi ca un garajist!
Dentistului nu-i plăcu stilul intim şi nici comparaţia, dar răspunse în glumă:
– Păi, chiar sunt garajist, amice, dar dentistul care trebuia să vină e astăzi foarte ocupat şi m-au trimis pe mine să vă controlez, că am ceva experienţă.
Bondocul sări sprinten de pe scaun, deschise fulgerător uşa şi dispăru ca o nălucă. Sala de aşteptare, care era arhiplină, se goli tot atât de repede şi, numai după o vreme, se prezentară cei care aveau într-adevăr nevoie de specialist. Timp în care Klenergrois reuşi să-şi spele mâinile şi nasul şi începu să-şi facă treaba temeinic..

Lasă un răspuns