«

»

Centenarul Marii Uniri – unitatea națională a românilor de pretutindeni

În dialog: Academia Româno-Americană de Științe și Arte (ARA) și Galina Martea, membru titular ARA, dr., savant, scriitoare (poetă, prozatoare, publicistă), jurnalistă

ARA: Apartenența la un forum academic presupune din start recunoașterea unor vectori și parametri valorici, profesionali ai persoanei respective. Dumneavoastră, desigur, nu faceți excepție. V-am ruga să ne spuneți cum ați defini importanța Academiei Româno-Americane pentru intelectualitatea română de pretutindeni?
Galina Martea: Mai întâi de toate, va mulțumesc mult pentru faptul că m-ați onorat cu prezența în cadrul acestui dialog. Totodată, aș dori să vă transmit cele mai sincere felicitări și urări de bine pentru faptul că existați și sunteți prezentă în viața oamenilor de știință și de cultură din Diaspora Română!
Cât privește întrebarea actuală, în viziunea mea, ARA este unitatea națională a românilor intelectuali de pretutindeni și, respectiv, ARA reprezintă la nivel mondial identitatea română a oamenilor de știință și de cultură. Iar dacă ne referim și să definim ce este unitatea națională a unui popor, atunci aceasta este o expresie care se asociază în mod direct cu: identitatea națională, conștiința națională, demnitatea națională, ideea națională – toate exprimând același sens și conținut prin care se manifestă sentimentul și atitudinea omului față de întreaga diversitate a valorilor naționale. La rândul lor, valorile naționale sunt conținutul propriu ce aparține unui popor, unei națiuni, unui stat. Deci, tot ce are tangenţă cu expresia cuvântului „național” este conținutul și centrul de legătură ce ține în corelație demnitatea și identitatea unui popor şi, nemijlocit, ține într-o corelație unitară toate domeniile de activitate umană și socială ale acestuia. Deci, prin această corelație se intersectează și unitatea națională, expresie și substanță de valoare în existența unei națiuni. Astfel, prin intermediul segmentului de unitate națională se intersectează și prezența și, în același timp, importanța Academiei Româno-Americane, forum academic ce valorifică/onorează și promovează în cel mai distinct mod valorile culturale, spirituale, științifice ale neamului românesc. Reprezentând și întrunind intelectualitatea poporului român și nu numai, ARA se identifică prin personalitatea sa ca cel mai important centru academic al oamenilor de știință din diaspora română. Având în palmares personalități de o valoare aparte a neamului românesc, ARA mereu a întrunit și continuă să unească în rândurile sale pe cei mai onorabili oameni de știință și de cultură din întreaga lume. Spre exemplu, printre membrii onorifici ai Academiei Româno-Americane au fost prezenți: profesorul și filozoful Mircea Eliade, scriitorul și dramaturgul Eugen Ionescu, profesorul George Emil Palade – laureat al Premiului Nobel în fiziologie şi medicină pentru anul 1999, academicianul Augustin Buzura etc. De asemenea, printre membrii de onoare sunt prezenți savanți cu renume: academicianul Eugen Simion, ambasadorul John R. Davis (S.U.A.), profesorul Maria Manoliu-Manea, profesorul Ruxandra Vidu (actualul președinte ARA) și, respectiv, multe alte personalități marcante din domeniul științei. Respectiv, cu mult prestigiu, ARA colaborează activ și întreține în permanență legături de comunicare spirituală/intelectuală cu cele mai importante centre științifice precum: Academia Română, Academia de Științe Medicale din România, Academia de Științe a Moldovei, Institutul Cultural Român etc., în așa mod, contribuind enorm la dezvoltarea culturii academice. Prin urmare, ARA este o instituție academică ce reprezintă, în primul rând, istoria și dezvoltarea complexă a propriei activități, aceasta fiind în corelație directă cu procesele evolutive ce aparțin propriei națiuni.

ARA: Când vă referiți la unitatea națională, identitatea națională a unui popor ce aspecte prioritare urmează a se promova în politica de convingere și conștientizare ale acestora pentru cetățeanul din societatea română?
Galina Martea: Atât identitatea națională, cât și unitatea națională sunt expresii ce reprezintă sentimentul național al unui popor, al unei națiuni, al unui cetățean. Atât identitatea națională, cât și unitatea națională sunt noțiuni ale proceselor identitare, incluzând în sine limba de comunicare vorbită, tradițiile și cultura națională, valorile autentice naționale, teritoriul, credința, ideologia. Este foarte important ca un popor si, mai ales, tânăra generație să știe a-și recunoaște originile de neam, de naționalitate, de identitate. De aceea, unitatea și identitatea națională, reprezentând sentimentul autentic al fiecărui om față de propria societate, față de propria origine este acel pilon care determină în esență respectul omului/concetățeanului față de valorile naționale, față de realitatea istorică, față de sine. În cazul societății noastre românești, uneori, prin absența valorilor naționale autentice ce se regăsesc prin acțiuni de neechitate socială și nerespect față de factorul uman, în mod special, față de omul simplu din societate, se impune necesitatea de a promova corect politica de coexistență între membrii societății și, respectiv, politica de conștientizare a proceselor identitare ce sunt nespus de importante în viața și coabitarea socială. Iar pentru ca cetățeanul să înțeleagă corect acțiunile respective ce se desfășoară în societate, atunci ar urma de valorificat sentimentul și credința autentică în valorile spiritualității, acestea fiind procese afective naționale. Este necesar de a trezi în oameni marea credință în valorile spirituale ale omenirii și, în mod prioritar, de a înlătura răul și ura, fenomene ce afectează destul de grav omul care este traumat zilnic din cauza nedreptăților sociale și condițiilor vulnerabile de existență. Posibil, numai prin credința adevărată, cu aspirații pozitive, s-ar distruge răul și s-ar instaura în societate întregul sistem al binelui. Concomitent, prin această credință autentică spirituală, omul ar urma să parcurgă și etapele unei educații adevărate. Deci, în procesul de promovare a unei politici corecte de orientare a omului în societate este necesar să ne conducem după cuvintele sacre ale lui Immanuel Kant (filozof german), care spunea: „…omul nu poate deveni om decât numai prin educaţie”.

ARA: Pentru a crea o imagine mai transparentă și pentru a influența tot mai pozitiv dezvoltarea socială și spirituală a societății românești, care ar fi domeniul prioritar din cadrul țării ce ar trebui să fie promovat în mod special? Cum credeti, ARA s-ar poziționa în acest context?
Galina Martea: În primul rând, în orice societate este necesar de a promova corect valorile naționale, valorile autentice ale umanității, valorile spirituale care sunt nucleul dezvoltării umane. Pentru toate acestea un popor trebuie să fie foarte conștient în acțiuni și fapte. Iar domeniul prioritar din cadrul țării românești ar trebui să fie sistemul de instruire și educație, care este principalul promotor al identității și unității naționale, al culturii și al bunăstării sociale. Un sistem educațional autentic este acea forță care educă și reeducă orice individ al societății, determină importanța omului în societate, dezvoltă și formează orice domeniu de activitate pentru economia națională, promovează valorile identitare-culturale-intelectuale-spirituale, ca parte componentă a dezvoltării umane și sociale în termeni de cultură civilizată. Pe când scopul principal al sistemului de învățământ trebuie să fie centrat pe formarea unei personalități adevărate, unde responsabilitatea propriei dezvoltări trebuie să fie în competiție doar cu sine însăși și nu cu întreaga societate. Numai în așa mod vor fi puse bazele de formare a unui mediu social sănătos și dezvoltat, întemeiat pe relații interumane de valoare. În același timp, domeniul de cercetare științifică-știința ar trebui să fie la fel de prioritară în cadrul țării, respectiv, aceasta punând bazele în a moderniza societatea prin cele mai avansate și civilizate forme.
Cât despre ARA prezentă în acest tablou, la rândul ei, fiind parte componentă a sectorului științific, atunci putem spune, cu fermitate, că ea deja este prezentă și contribuie enorm la dezvoltarea instruirii și culturii românești. Aici ar fi cazul de menționat: intelectualitatea, oamenii de știință și cultură din diaspora română ar urma să fie priviți la un nivel mai superior de către autoritățile de resort din cadrul țării. În astfel de condiții, Academia ARA, a cărei credibilitate și renume sunt deja consacrate în plan mondial, ar deveni mai cunoscută, mai apreciată, fiindu-i atribuită valoarea și rolul corespunzător în societatea academică românească.

ARA: Cum considerați, prin metodele susmenționate și educația corespunzătoare poate fi dezvoltat în cetățean sentimentul autentic față de valorile naționale?
Galina Martea: Fără îndoială! Sistemul de învățământ este acel remediu, acel sector științific, acel mediu social care poate da naștere oricărei orientări. Prin instruirea și educația corectă, cu accente clare pe valorile naționale, omul poate fi educat și reeducat în limitele celor mai umane caracteristici și responsabilități. Este necesar doar de a remodela sau completa cursul existent al proceselor educaționale din țară, acestea fiind orientate mai mult spre umanitarism, corectitudine și transparență totală. Numai în așa mod se va produce schimbarea corespunzătoare. Important este de conștientizat corect conceptul cu privire la educația și instruirea în spiritul național și de conștiință națională. Astfel, se va reforma personalitatea și identitatea omului, cât și dezvoltarea calitativă a tuturor sistemelor și subsistemelor din societate, având la bază omul ca spirit, intelect și valoare socială.

ARA: Ca efect, care ar fi consecințele în cazul neglijării și neconștientizării corecte a fenomenului de unitate națională?
Galina Martea: Neglijarea și neconștientizarea corectă a fenomenului de unitate națională ar putea induce, în mod direct, la dezmembrarea societății, la ruinarea tradițiilor naționale (parte componentă din cultura română), la încetinirea cursului de dezvoltare benefică prin segmentul identitar ce este corelat cu limba de vorbire, cultura și tradițiile naționale, religia, componente nespus de importante în existența unui popor. Este necesar de menționat că prin sentimentul autentic de apartenență la entitatea națională se dezvoltă, nemijlocit, conștiința, aceasta fiind forma superioară a gândirii prin care omul prin propriul comportament reflectă corect realitatea înconjurătoare. Iar în cazul când conștiința națională este lipsită de motivație și, în același timp, este dezorientată de factorii ce provoacă apariția fenomenelor negative, atunci consecințele devin destul de grave pentru un popor, ulterior, afectându-le atât propria existență, cât și propriul proces identitar național.

ARA: Cum credeți, cine trebuie să dețină rolul principal într-o societate pentru a motiva/educa omul și, nemijlocit, pentru a valorifica corect fenomenul de unitate și credință națională?
Galina Martea: În primul rând, fenomenul de unitate și credință națională sunt valori inestimabile. În a educa omul sau un popor prin sentimentul de unitate și credință națională rolul principal îi revine școlii, cadrului didactic, familiei și, în mod special, societății civile și statului, organe care trebuie să promoveze și să urmeze o politică nespus de corectă în procesele respective, toate fiind corelate cu fenomenul de identitate națională. În ansamblu, toate, la rândul lor, vor forma coloana vertebrală a unei societăți și a unei națiuni în evoluție. Numai în așa mod se va forma relația autentică dintre cetățean și societate, dintre om şi valoare, astfel, formând acel mediu social sănătos care va întări și mai mult procesul de dezvoltare identitară a unui neam. Pentru o asemenea dezvoltare, corespunzătoare cerințelor educative umane-contemporane, omul în procesul evoluției (în afară de instruire și educație) mai are nevoie și de relații socio-umane adecvate, bazate pe o comunicare sănătoasă cu mediul social. În acest proces, iarăși, un rol deosebit de important îi revine unității de învățământ şi cadrului didactic, aceștea fiind principalii actori în procesul de dezvoltare a omului și în acțiunea obligatorie de a promova identitatea instituției de învățământ, identitatea societății și a națiunii.

ARA: În contextul celor relatate, care ar fi rolul Academiei Româno-Americane în a remodela unele lacune din societatea românească? Prin reuniunile de nivel internațional precum Congresele anuale ARA, considerați că sunt niște reușite bine determinate sau acestea urmează a fi completate cu noi acțiuni?
Galina Martea: În a promova valorile culturale/spirituale umane o instituție academică mereu are un rol reprezentativ atât în țăra de origine, cât și în afara ei, iar prin istoria și dezvoltarea complexă a propriei activități ea contribuie, negreșit, și în procesele evolutive ce aparțin propriei națiuni. Deci, în cazul dat, Academia Româno-Americană (ARA) este acel organ științific care contribuie continuu prin acțiuni concrete la dezvoltarea societății universale și, nu în ultimul rând, la dezvoltarea societății române. Cu atât mai mult, persoanele ce administrează ARA, membrii ARA sunt oameni distinși ce promovează în mod onorabil cultura universală și cea națională prin intermediul celor mai importante domenii de activitate științifică-intelectuală (stiința, instruirea, arta etc.). Printre marile personalități ai neamului românesc ce dezvoltă știința în lumea universală și, totodată, promovează cultura națională română prin intermediul ARA, în primul rând, ar fi necesar să menționăm că se regăsește Doamna Ruxandra Vidu (dr., prof. univ., savant), actualul Președinte ARA, precum și alți președinți anteriori care au condus ARA pe parcursul celor 42 de ani de existență de la înființare.
Dacă ne referim la Congresele ARA (care sunt deja o tradiție instituțională), atunci rolul acestora, cu precădere, este o performanță pentru întreaga națiune română și nu numai. Prin intermediul Congreselor anuale ARA, în primul rând, sunt promovate valorile ce sunt concepute de oamenii de știință ai neamului românesc. Promovând la nivel internațional realizările oamenilor de știință din diaspora română și nu numai, ARA își aduce contribuția reală prin stimularea domeniului de cercetare științifică din diverse domenii de activitate, dar și pentru a motiva omul de știință și cultură. Astfel, Congresele ARA sunt reuniuni stiințifice de nivel academic internațional unde delegații dezbat probleme majore de ordin organizatoric, științific, economic, instructiv, cultural etc., respectiv, cercetătorii științifici prezentându-și cu mare interes realizările științifice efectuate în timp. Evident, ARA își desfășoară congresele anuale atât în cadrul țării, cât și în afara ei. Spre exemplu, în anul 2017 Congresul ARA, cu ediția 41, a fost organizat în cadrul Universității din Craiova, România, în perioada 19-22 iulie; în anul 2018, cu ediția 42, de asemenea Congresul ARA va avea loc în România, la Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, mai 23-26. Aici aș menționa, realizarea unor asemenea acțiuni în țara de origine, în România, este o onoare enormă atât pentru Academia Româno-Americană, cât și pentru întreaga comunitate românească, dar, în același timp, este o mare contribuție pentru tinerii savanți din România, acestora fiindu-le oferite diverse oportunități în a publica lucrările științifice. Complexitatea acestor acțiuni de valoare spirituală sunt fenomene ce se corelează în mod onorabil cu necesitățile sociale umane și, desigur, cu idealurile generate de acestea. Totodată, știm cu toții că orice realizare este binevenită, dar sunt aspecte care, în timp, ar putea fi remodelate sau completate prin alte acțiuni și mai prețioase. Deci, la fel și ARA, la rândul ei în timp, ar putea proiecta noi acțiuni care ar motiva și mai mult omul de știință și de cultură, mediul social românesc, precum și alți factori ce contribuie la întemeierea valorilor autentice naţionale/universale.

ARA: Acum când vom sărbători 100 de ani de la Marea Unire (27 martie 1918 – 27 martie 2018), care ar fi legătura dintre realitatea actuală națională și acest eveniment de o mare importanță pentru poporul român? Cum intuiți, ce trebuie realizat pentru a menține verticalitatea celor mai sacre valori naționale? În viziunea Dvs, într-o societate cine este nucleul din care se formează valorile naționale, intersectate prin conținutul de unitate și conștiința naționala? La acest context, contribuția Academiei Româno-Americane poate fi o punte în dezvoltarea și menținerea acestor fenomene?
Galina Martea: Așa cum se schimbă orice lucru în viața cotidiană al unui om, la fel evolueaza și existența unei societăți în timp. Desigur, pe parcursul a 100 de ani de existență de la Marea Unire societatea românească a traversat diverse perioade istorice, cu multe evenimente care, la rândul lor, au proslăvit, dar care au și diminuat evoluția societății. Știm cu toții, au fost perioade triste, mai puțin triste, dar au fost și sunt vremuri destul de glorioase și cu multe succese în viața poporului român. Unul dintre ele a fost Marea Unire care s-a realizat în 1918, eveniment de o mare importanță vitală pentru poporul român. Astfel, în timp, s-a consolidat și mai puternic sentimentul pentru țara rămânească, pentru valorile naționale românești, aspecte ce trebuiesc onorate cu multă sfințenie și mult devotament de toate generațiile în creștere. În timp, țara românească a evoluat prin dezvoltarea identitară. Printre aceste clasificări, cu accent pe valorile naționale, se regăsesc românii, poporul român care, în majoritatea cazurilor, își iubește patria, originile, pământul natal și limba natală. Respectiv, intelectualitatea română este acea parte a poporului care prin valorile spirituale a respectat și respectă cu generozitate sentimentul credincios față de cultura națiunii. Ei încearcă prin orice mijloace de comunicare socială să abordeze importanța tradițiilor naționale, astfel valorificând cultura, limba și unitatea națională. Așadar, prin persoana intelectualului român (om de știință, cadru didactic, medic, scriitor etc.) se pot realiza acele schimbări care, cu adevărat, sunt capabile de a modifica structura și conținutul unei societăți. Prin gradul de dezvoltare și civilizaţie al unui popor se manifestă componentele ce sunt corelate cu adevăratele procese identitare și valori istorice ale trecutului şi prezentului. Prin urmare, un popor prin procesele istorice se recunoaște ca identitate națională, astfel, formând acea parte a valorilor care cuprinde întregul sistem social-uman în evoluție.
Deci, precum cultura este totalitatea valorilor materiale și spirituale pentru ființa umană, așa și conținutul de unitate și conștiință națională este coloana vertebrală în existența unui popor, în existența unei societăți. Clasa intelectuală şi clasa de guvernare, parte componentă din cultura națiunii române, trebuie să reprezinte mereu nucleul din care se formează valorile naționale, fenomene ce pun accent tare pe tot ceea ce este demn de stimă și apreciere într-o societate. În așa mod, se formează și societatea civilizată, fiind alimentată de cultura și intelectul marilor personalități şi domnitori ai neamului românesc, care, în timp, au știu să valorifice la cel mai înalt nivel conținutul de unitate națională.
Cu referire specifică la ARA, bineînțeles, ARA încă de la înființare (din 1975) a pus bazele și continuă să realizeze puntea de legătură spirituală/intelectuală/științifică în dezvoltarea și menținerea tuturor proceselor ce țin de personalitatea și identitatea poporului român.

ARA: Făcând o abatere de la tema principală a discursului, ne puteți spune, care este aportul Academiei Româno-Americane în parcursul dumneavoastră profesional? În perioada de când sunteți membru al prestigiosului forum științific și cultural internațional, ARA, ați însumat experiențe noi, care pot fi punctele de referință pentru dumneavoastră?
Galina Martea: Cu certitudine, ARA pentru mine reprezintă un nou succes, o nouă experiență, un nou model de socializare culturală și științifică. Totul se raportează la conexiunea umană care, într-un final, stabilește relații de prietenie cu caracter lucrativ, acestea fiind rentabile pentru ambele părți. Prin ARA, în primul rând, sunt onorată cu prezența de a fi alături de marile personalități ai neamului românesc și nu numai (precum: George Emil Palade, Eugen Ionesco, Virgil Gheorghiu, Mircea Eliade, Dumitru-Dorin Prunariu, Ruxandra Vidu, Eugen Simion, Augustin Buzura etc.), dar, concomitent, pot spune că am experimentat lecția de a fi parte dintr-o nouă structură științifică și culturală, aceasta oferindu-mi noi posibilități în a mă afirma suplimentar în domeniul științific și cultural. Totodată, congresele anuale ARA, care se desfăşoară în diverse ţări ale lumii, sunt o nouă experiență prin intermediul căreia se contribuie la dezvoltarea socială şi culturală a întregii lumi şi, nu în ultimul rând, a societății românești.
ARA, în viziunea mea, este instituția care nu numai că unește oamenii de știință și cultură din întreaga lume, dar, în același timp, ARA este Casa Națională a Neamului Român de Pretutindeni, care însuflețește, motivează și redă noi puteri și sentimente în a crea acțiuni tot mai pozitive.

ARA: Precum ARA își construiește istoria prin implicarea dumneavoastră, atunci, în viziunea Dvs, care ar fi metodele/formele cheie pentru ca ARA să prospere și mai mult în viitorul apropiat? Aveți vreo propunere în acest sens pentru a extinde imaginea forumului nostru, dar și pentru a stimula colaborarea în plan mai larg?
Galina Martea: Necătând la faptul că ARA este deja o imagine și o realitate nespus de pozitivă pentru intelectualitatea/oamenii de știință și cultură din diaspora română și nu numai, însă în activitatea sa, oricum, pe parcurs are nevoie mereu de unele completări/modificări pentru a se prezenta tot mai competitivă și mai atractivă. La acest capitol, posibil, ar fi necesar de a completa sistemul actual de publicații, având drept scop trecerea mai completă în revistă a celor mai bune reușite/apariții editoriale, realizate de către membrii ARA în anul curent de activitate. Un alt criteriu prin intermediul căruia ARA ar deveni mai atractivă, cred, ar putea fi și Premiile ARA, distincții acordate membrilor ARA pentru cele mai bune publicații, lucrări și realizări.

ARA: Ce dorințe, gânduri ați putea transmite pentru ARA în pragul Centenarului Unirii? Cum vedeți, care ar fi viitorul pentru ARA în contextul unității naționale ale românilor de pretutindeni și în contextul unei competiții acerbe din societatea contemporană?
Galina Martea: Mai întâi de toate, pentru contribuția enormă în conducerea Academiei Româno-Americane de Stiinte și Arte ar urma să-mi exprim mesajul de mulțumire și respect față de profesorul universitar și omul de știință Ruxandra Vidu, președinte ARA, personalitate științifică marcantă în mediul academic internațional care ne onorează în conducerea acestui forum științific și cultural al diasporei române, și, totodată, cu salut de recunoștință și cu cele mai frumoase urări de bine în adresa membrilor Comitetului de Conducere ARA. De asemenea, doresc să transmit urări de mulțumire și recunoștință în adresa propriu zisă a Academiei Româno-Americane pentru faptul că există în calitate de instituție academică în viața românilor de pretutindeni și nu numai, că promovează în mod distinct valorile spirituale/intelectuale/științifice/culturale românești în spațiul universal al existenței umane, că unește în sine tot ceea ce este suprem și nobil în viața unui om de știință și cultură. Identic, cu mult respect, felicitări și mulțumiri tuturor membrilor ARA, personalități care prin aportul lor academic îmbogățesc, la nesfârșit, cultura națională și cea universală.
Cât privește viitorul pentru ARA în contextul unității naționale ale românilor de pretutindeni și în contextul unei competiții acerbe din societatea contemporană aș menționa: atâta timp cât interesele și idealurile naționale/sociale vor fi superioare intereselor personale, atunci și ARA va supraviețui în orice condiții, necătând la orice competiție sau dificultate din afară. Astfel, unitatea și identitatea românilor de pretutindeni va fi tot mai respectată, tot mai solidă și mai unită.

ARA: Vă mulțumesc.
Galina Martea: Și eu Vă mulțumesc.

Lasă un răspuns