«

»

Lia Ruse: Mamă

Depărtarea o-nteleg abia acum!
Dorul şi doina geros mă îndeamnă
Şi ornicul topindu-şi clipele-n fum
La tine să gândesc, (parc`ar fi toamnă).
Gândurile se rotesc ca într-un dans
Învăluite de-o mirată umbră,
Atâtea-amintiri atârnă-n balans!…
Poate eşti aproape!.eşti..în penumbră.!?..
Inima-mi, ceas curgător, pleacă-n trecut
Să te găsească, aşa, cum te ştia:
Pe frunte, blând, punându-mi un sărut,
Potrivind, pretutindeni, armonia…
……………………………………………….
Privesc fotografia prinsă-n ramă…
Şi,.. mă opresc plutind…dorul apare…
Îmi e aşa de dor -de tine- mamă,
Că mă înec în plânsa respirare!..

LIA RUSE – CANADA

Lasă un răspuns