«

»

Dimitrie Grama: Amintiri

dimitrie-grama

Amintiri

Amintiri firave îmi
privesc mâinile care
se odihnesc
pe genunchi.
Dacă le mişc înainte
ori înapoi schimb
soarta timpului.
Palma de
genunchi lipită
îngroapă acolo cioburi.

Oglinzi în care
îmi văd faţa
şi în care
mă rătăcesc.

De atunci neputinţa
De atunci spaima…

Când mă adun,
când mă regăsesc
Sunt o lume nouă,
necunoscută.
Acolo, cineva îşi priveşte
nedumerit, genunchii
Fără mâini
Fără faţă.

Lasă un răspuns