Categorie Arhiva: Eseu

Ștefan Lucian Mureşanu – Funerar şi sens al regretelor în scânteile galbene bacoviene

Motto: ,,or, nu! s-aprind luminile-n oraş… / sunt alţii, şi un alt poet – / e mult de când dormim în umbră, / în cimitirul violet…” (George Bacovia, „Amurg”) Funerarul este solitudinea efectului în creaţie al poetului. El depăşeşte dimensiunea telurică, se uneşte cu spaţiul cosmic, ondulează regretul şi îl coboară în sufletele oamenilor. În …

Continue reading »

Vavila Popovici – Ziua Recunoștinței (Thanksgiving Day)

„Recunoștința este miezul dragostei față de cei care ne iubesc, a dragostei față de semenii noștri, de la care ne vin multe ocrotiri și binefaceri nespus de plăcute.” – Silvio Pellico  Este toamnă, anotimp pe care-l îndrăgesc. Toamnă blândă, generoasă. Mă duc în pădurea din apropiere. O potecă umbroasă îmi călăuzeşte paşii la intrare. Continui drumul printre copacii bătrâni, …

Continue reading »

Vavila Popovici – „Respectă să fii respectat!”

 „Respectul față de ceilalți, un respect plin de modestie și politețe, este prima condiție a adevăratei egalități. – F. M. Dostoievski    Dicționarul explicativ al limbii române definește respectul ca fiind atitudine sau sentiment de stimă, de considerație sau de prețuire deosebită față de cineva sau de ceva, spre deosebire de politețe care este o comportare conformă cu …

Continue reading »

Constantin Enianu – Părintele Ştiinţei: Aristotel

Aristotel a fost primul om de ştiinţă. Ideile sale au avut rezonanţă mai bine de 2.000 de ani după el, ele fiind valabile şi astăzi. Însă, dacă azi considerăm ştiinţa ca un dat, până acum 2.500 de ani, nimeni nu a considerat vreodată că lumea în care trăim merită a fi studiată. Fiindcă oamenii nu …

Continue reading »

Despre Toleranţă

„Dragostea înseamnă îngăduinţă” (Marc Levy)    Cuvântul toleranță vine din latinescul tolerare care înseamnă a suporta. Noțiunea de toleranță a apărut în istoria culturii europene la începutul secolului al XVI-lea, în strânsă legătură cu gândirea umanistă, întruchipată în mai multe personalități, ca de exemplu cea a olandezului renascentist umanist, preot catolic, critic social, profesor Erasmus din …

Continue reading »

Vavila Popovici: Ura – sentimentul vieții neîmplinite

„Nu uita niciodată că unii te pot urî, dar cei care te urăsc nu te înving decât dacă îi urăşti şi tu. Şi când o faci, te distrugi.” R.M. Nixon    Am găsit pe internet scris despre ură: „Eu zic că vine din educaţie. Cel puţin eu până la vârsta de 18 ani nu am …

Continue reading »

Constantin Enianu – De gustibus (sentiment şi comunicare)

Estetica, ca disciplină filosofică specifică, deşi preocupări în domeniu există din antichitate, s-a constituit în sec. 18, când A. G. Baumgarten îi dă denumirea pe care o cunoaştem astăzi în lucrarea intitulată „Aesthetica“ (1750), pe care o defineşte drept „ştiinţa cunoaşterii senzoriale“, făcând totodată distincţia clară între logică şi estetică. Întrucât estetica studiază esenţa, legităţile, …

Continue reading »

Constantin Enianu- Inimă şi Drept (decupaje noematice)

A pune Natura înaintea Societăţii înseamnă a aşeza societatea animală înaintea societăţii oamenilor. Iar în cadrul societăţii umane a pune un sistem intelectual care pretinde că furnizează explicaţii globale, cu regăsiri de interese mai mult sau mai puţin ascunse faţă de oamenii simpli cu iubire (NU teamă) de Dumnezeu, nu înseamnă decât a altera esenţa …

Continue reading »

Nicolae Steinhardt – Despre răutatea umană

  „Când un om reușește să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia. Cel ce slăbește, se uită cu dispreț la grași, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsucește nasul disprețuitor când altul se bălăcește, încă, în viciul său. Dacă unul își reprimă cu sârg sexualitatea, se uită …

Continue reading »

Constantin Enianu -Respiraţii de utilitate (decupaje noematice)

Dacă egoismul reprezintă primum movens al acţiunilor omeneşti, aceasta poate fi o idee baconiană de filosofie a omului care se cuvine a fi relevată. În cest sens, Francis Bacon a scris „Despre înţelepciunea egoistului“, în care face deosebire între egoismul omului înţelept şi egoismul omului fară minte: primul ducând la rezultate dorite, iar al doilea …

Continue reading »