Arhiva tag-ul: Nicolae Vălăreanu Sârbu

Nicolae Vălăreanu Sârbu – versuri

Cum rupi noaptea Nu mă ademeni să mă gândesc la tine cum rupi noaptea precum cuvintele-n silabe şi calci pe ritmurile sonore, de fiecare dată întorci drumurile înapoi şi faci pietrele să tresară, apoi ca o uşurare mă duci la înserările tale voluptoase. Întotdeauna am crezut cuvintele încrustate ca nişte nume pe un monument, ochii …

Continue reading »

Nicolae Vălăreanu Sârbu – poeme

Ce cred şi nu cred Nu mă deschide să vezi cum sunt, de ce strig prin cuvinte de mi se pierde suflul, mă lasă între ce cred şi nu cred din tot ce mi se spune până mă vindec de răutăţile înghiţite cu totul. Încep să mă prind cu funii de cer fără să muşc …

Continue reading »

Nicolae Vălăreanu Sârbu – poeme

Trecător mirat În oraşul plumburiu pe străzi, un trandafir purta o femeie în braţe. De atunci toţi orăşenii sădesc trandafiri. Oraşul a intat în frumos din dragoste, zilele şi ele se destăinuie în pieţele publice. În această casă locuiesc iluziile şi timpul s-a oprit o clipă,

Continue reading »

Nicolae Vălăreanu Sârbu – poeme

Cu înserări învăluite de crini Bucăţi decupate din frumos în figuri geometrice amestecate, au şi ele trăiri în unghiuri ascuţite de parcă nervii ar vrea să recompună ceva deosebit şi sângele priveşte cu roşeaţă-n obraji, dragostea pentru care a curs frenetic cu o nelegiuită bucurie de viaţă. Nici nu ştiu cum să-mi adorm bucuria în …

Continue reading »

Nicolae Vălăreanu Sârbu – Poeme

Tu nu ştii N-am să te iubesc când plâng arinii În serile cu macii somnoroși, Ci-n zile când lacrimi varsă crinii Și ochii înoată-n verde de frumoși. Am să te iubesc mai pe-ndelete Când cerul cade-n iureș peste flori, De stele-ți coboară lin în plete Cu raze-ntr-o cunună de culori.

Continue reading »